1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Nuanţele diplomaţiei de la Bucureşti

Diplomatia românească a înăsprit tonul faţă de tonul «agresiv» al autorităţilor italiene, care ar fi incitat la xenofobie în legătura cu românii aflaţi în Italia.

default

Cristian Diaconescu

Noul ministru de extene pare adeptul ideii de patriotism ireductibil şi, în consecinţă, a condamnat nu doar manifestările opiniei publice italiene, dar şi autorităţile de la Roma a căror conduită, în opinia sa nu este una europeană.

"Vreau să spun foarte clar, a spus Cristian Diaconescu, că incidentele ce se produc în întreaga Europă în legătură cu o serie de cetăţeni din diverse state sînt în egală măsură regretabile şi absolut necesar ar fi să fie sancţionate imediat şi cu proporţionalitatea pedepsei aşa cum justiţia o hotărăşte, dar, totodată, mi se par regretabile atitudinile, inclusiv de la nivel guvernamental, mai ales ale autorităţilor de la Roma, prin care, printr-o retorică extrem de agresivă şi extrem de provocatoare, practic, se incită la xenofobie. Vreau să vă spun foarte clar că acest comportament nu este un comportament european".

Ministrul de externe a făcut aceste afirmaţii marţi la postul public de radio (RRA), iar astăzi presa italiană reproduce aceste cuvinte încadrate de formule de tipul «ministrul român de Externe atacă» sau «România se revoltă şi porneşte la atac».

În tentativa sa de a părea ferm şi pe gustul sentimentului public de acasă, Cristian Diaconescu a declanşat o polemică care riscă să fie interminabilă şi neproductivă.

Dar ceea ce este de semnalat este o anumită diferenţă între această abordare ofensivă şi modul în care pusese problema preşedintele Traian Băsescu. Cu ceva timp în urmă după izbucnirea scandalului «Mailat», Preşedintele spusese foarte clar că nu va accepta niciodată limitarea dreptului la liberă circulaţie pentru cetăţenii români, dar totodată formulase cea mai aspră judecată la adresa acelora care se pun în situaţii condamnabile în Europa. Nu ştim ce va spune Preşedintele astăzi, dar cel puţin cu ocazia aceea s-a făcut sesizată o nuanţă semnificativă. Mica diferenţă este că spre deosebire de Preşedinte, noul şef al diplomaţiei trece prea repede, cu un aer de tehnician abstract, peste conduita conaţionalilor săi, ca şi cum acest lucru nu l-ar privi cu adevărat. Or, tcmai aceste lucru este de natură să provoace semne de întrebare şi anume lipsa a ceea ce ministrul de Externe al Italiei numea «solidaritate europeană». Lipseşte din discursul diplomaţiei de la Bucureşti manifestarea mai clară a unei solidarităţi capabile să treacă dincolo de realităţile naţionale şi să se ancoreze în valorile comune ale Europei. E vorba, adesea, de nuanţe abia perceptibile, dar care mai cu seamă în diplomaţie sînt inestimabile.

De altfel, la Bucureşti, destulă lume gîndeşte altfel decît ministrul de Externe. L-am auzit, de pildă, recent, pe ministrul Culturii, Teodor Paleologu, care comentînd situaţia tot mai încordată din Italia, a dezaprobat, evident, orice generalizare abuzivă care s-ar face în detrimentul românilor, dar a apreciat, totodată, că lucrurile ar trebui privite mai profund şi că guvernul de la Bucureşti nu ar trebui să lase impresia că se spală pur şi simplu pe mîini. Ministrul Culturii a făcut aceste afirmaţii la postul de televiziune «Trinitas», fondat de Patriarhia BOR.

Fostul diplomat s-a exprimat în termeni eleganţi, numindu-l pe Cristian Diaconescu «colegul şi prietenul meu», dar lumea a înţeles, desigur că, în opinia sa, diplomaţia românească nu ar trebui să adopte tonul inflexibil al unui patriotism dispus să închidă ochii la propriile precarităţi.