1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

„Nu suntem încă la standarde europene“

Temele principale dezbătute astăzi în paginile presei germane sunt summitul ONU şi conflictul fermierilor germani. FAZ abordează şi vizita preşedintelui Băsescu la Frankfurt, cu ocazia celei de a zecea aniversări a BCE.

default

Recoltarea grâului în Pakistan

Frankfurter Allgemeine Zeitung alocă spaţii ample României, prin publicarea interviului cu preşedintele Băsescu, completat de o scurtă biografie a acestuia intitulată „Căpitan, primar, preşedinte de stat“.

„Nu suntem încă la standarde europene“, titrează ziarul citându-l pe Traian Băsescu în ajunul publicării raportului Comisiei Europene despre bilanţul României de la integrarea în UE. Preşedintele Băsescu s-a referit printre altele la combaterea corupţiei, la necesitatea modernizării constituţiei, la creşterea economică a României dar şi la situaţia romilor în Europa. Optimist, Traian Băsescu s-a declarat convins că în 2014, o Românie diferită de cea de acum, cu o altă clasă politică la cârma ţării, va fi pregătită să adopte moneda unică europeană.

Pe aceeaşi pagină, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează pe larg rezultatele alegerilor locale din România. “Rezultatele confirmă tendinţa care s-a format în 2004”, afirmă editorialistul, “anume, dominanţa, în centrele urbane, a candidaţilor de centru-dreapta, în timp ce în zonele rurale, partidul neocomunist PSD deţine supremaţia. (…) La Bucureşti se aşteaptă cu nerăbdare cel de-al doiela tur de scrutin care va decide cine va fi primarul general”, aminteşte publicului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Un subiect internaţional cu un amplu ecou în paginile presei germane este summitul ONU de la Roma. Cotidianul regional K ö lnische Rundschau comentează : “Asistăm la unul din cele mai mari scandaluri din istoria omenirii, prin faptul că în secolul XXI, 860 de milioane de oameni sunt victimele foametei, adică fiecare al optulea om din lume. Cauzele sunt numeroase : sunt fie dictatorii lipsiţi de scrupule precum preşedintele republicii Zimbabwe, Robert Mugabe, a cărui sete de putere a ruinat ţara, odinioară prosperă, fie modificările climatice, care influenţează în mod dramatic condiţiile de producţie. Şi mai sunt şi catastrofele naturale care au afectat recoltele şi au distrus pe termen lung terenurile agricole. Nu în cele din urmă este însă şi vina ţărilor bogate precum cele ale UE, care, prin concurenţa neloială bazată pe subvenţionarea masivă a alimentelor, au distrus agricultura în ţările lumii a treia. O ruşine şi un scandal în scandal”, afirmă textual K ö lnische Rundschau.

Şi Allgemeine Zeitung din Mainz consideră că la originea foametei în lume se află, printre altele, eşecul politicii agricole occidentale : „Structurile şi mecanismele de piaţă rodate provoacă foametea a peste 800 de milioane de oameni în lume. Dar, mai grave de atât au fost şi rămân consecinţele subvenţionării produselor agricole în Europa şi America de-a lungul ultimelor decenii“.

La München, S üddeutsche Zeitung critică obiectivele cercetării

ştiinţifice, agronomia fiind axată exclusiv pe optimizarea profiturilor concernelor.

General-Anzeiger din Bonn, comentează euro-centrismul presei de limbă germană în selecţionarea subiectelor. Ar fi alcătuit foametea în lume subiectul editorialelor şi dacă nu ar fi avut loc summitul ONU de la Roma ? “Laptele, laptele…”, invocă ziarul titlurile principale din presa care se ocupă de greva fermierilor. Cotidianul din Bonn notează : “Abia se întrezăreşte posibilitatea ca un aliment de bază să lipsească temporar de pe piaţa internă, şi acest subiect ajunge istantaneu pe prima pagină. Afară, în lume, situaţia este incomparabil mai gravă. Cu toate acestea, rareori i se acordă atenţie de către mass-media occidentală. Ministrul german al Dezvoltării are dreptate când califică acest fenomen drept un scandal. Şi nimeni nu poate spune că de vină sunt banii. Deoarece, în vremuri în care investim 1200 de miliarde de dolari în înarmare, ar trebui să poată fi alocate 30 de miliarde pentru lupta împotriva foametei”.

Ajutorul financiar nu este însă suficient, afirmă la Viena cotidianul Der Standard : “Cercul iluştrilor participanţi la conferinţa FAO este dominat de utopişti, ale căror sugestii sunt, pe cât de sublime, pe atât de deficitare. Suplimentarea ajutoarelor financiare nu va putea schimba situaţia radical. Ar trebui adoptate o serie de măsuri serioase, care ar fi desigur mult mai puţin populare decât simpla vărsare de bani în contul ţărilor sărace. Despre acestea n-a rostit nimeni niciun cuvânt, nici Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, nici Papa Benedict al XVI-lea şi nici vreun alt om de bine, prezent la adunare”.

Cotidianul berlinez Die Welt încearcă să vadă lumina de la capătul tunelului, dacă guvernele africane ar putea fi silite să investească mai mult în agricultură şi, mai ales, să desfiinţeze barierele legislative în calea investiţiilor străine, care blochează organizaţiile umanitare.