1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Nu sancţiunile sunt principala problemă a Rusiei

Uniunea Europeană analizează posibilitatea extinderii sancţiunilor impuse Rusiei. Presa vorbeşte despre o recesiune gravă în imperiul lui Putin. În ce măsură au generat măsurile UE actuala criză?

Cine spune că Rusia e la un pas de recesiune din cauza sancţiunilor şi a scăderii preţului petrolului are dreptate. Însă cine susţine că sancţiunile ar fi principalul motiv al crizei din Federaţia Rusă, se înşeală. O greşeală care duce la alte concluzii eronate căci problemele economice din imperiul lui Putin sunt, în mare măsură, de natură internă. Sancţiunile occidentului au dus la agravarea acestor probleme.

Principalul motiv: scăderea preţului petrolului

Preţul petrolului e de vină - cel puţin aceasta este opinia ministrului rus al Finanţelor, Anton Siluanov. La sfârşitul lunii noiembrie 2014, Siluanov aprecia la 40 de miliarde de dolari americani anual, prejudiciile cauzate de "sancţiunile geopolitice". Consecinţele măsurilor impuse de occident sunt însemnate, dar "nu atât de dramatice pentru cursul politic al ţării şi, probabil, pentru bugetul naţional cât sunt preţurile produselor noastre de export - petrolul şi gazul", afirma atunci ministrul rus.

Pierderile anuale în urma scăderii preţului "aurului negru" vor varia între 90 şi 100 de miliarde de dolari americani, aprecia cu câteva luni în urmă Anton Siulanov. Acum, că tariful pe baril s-a diminuat mult, ministrul Finanţelor trebuie să-şi facă noi calcule.

Anton Siluanow Finanzminister Russland

Anton Siluanov, ministru al Finanţelor

Efectul "şocurilor externe" - precum petrolul ieftin şi sancţiunile Vestului - va fi de aproximativ 200 de miliarde de dolari, a explicat Siluanov în faţa Parlamentului, pe 28 ianuarie.

"În primul rând, preţul redus al petrolului a dus la diminuarea încasărilor în valută", a subliniat ministrul.

Din acelaşi motiv s-a înregistrat şi declinul dramatic al rublei. De la sfârşitul anului 2014, cursul oscilează aproape sincron cu cotaţia petrolului. Problema fundamentală a Rusiei este că Putin a pariat pe un flux continuu de petro-dolari fără să-l intereseze modernizarea şi diversificarea economiei autohtone.

O criză structurală de provenienţă internă

Criza structurală a debutat la începutul anului 2013 ca urmare a deteriorării climatului de investiţii. Încă din vara anului 2014, înaintea scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor europene, puteau fi observate primele tendinţe de recesiune. "Sancţiunile au catalizat evoluţia Rusiei, dar nu au fost principalul motiv al crizei", susţine Rainer Seele, preşedintele Camerei de Comerţ Germano-Ruse.

Recent, ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaev, vorbea, în paginile ziarului "Vedomosti", despre trei crize pe care Rusia le are de combătut: una structurală, una ciclică şi una geopolitică. Aşadar, în opinia sa, sancţiunile s-ar afla pe locul al treilea.

De asemenea, şi premierul Dmitri Medvedev afirma, de curând, că Rusia se confruntă cu "o serie de probleme, fără nicio legătură cu influenţele exterioare sau cu fluctuaţiile de preţ de pe piaţa petrolului". Una dintre acestea face referire la creşterea galopantă a salariilor, din ultimii 10-12 ani, în raport cu productivitatea.

Contra-sancţiunile Moscovei şi explozia preţurilor

Relevanţa sancţiunilor europene n-ar trebui supraestimată: Cuba, Coreea de Nord şi Iranul sunt supuse de ani de zile sau chiar decenii unor măsuri şi mai severe. Majoritatea sancţiunilor economice impuse Rusiei de la 1 august şi extinse de la 12 septembrie sunt deja destul de selective, ca livrarea de arme sau echipament destinat extracţiilor petroliere.

Pentru marile bănci şi concerne de stat, eficientă şi rapidă a fost numai limitarea accesului la piaţa europeană de capital. Dar acestea erau oricum supraîndatorate în occident şi trebuie să ramburseze sau să refinanţeze credite de miliarde.

În aceste condiţii, şeful Camerei Germane de Industrie şi Comerţ (DIHK), Volker Treier, consideră că "impactul celei de-a treia runde de sancţiuni se va simţi abia începând de anul acesta".

În schimb, consumatorii ruşi au simţit din plin efectele contra-sancţiunilor Moscovei. Pe 6 august 2014, Vladimir Putin a interzis, prin decret, importurile de alimente şi produse agricole din întreaga Uniune Europeană. Liderul de la Kremlin spera atât să le creeze prejudicii agricultorilor europeni, cât şi să dea un impuls producţiei autohtone.

Cu toate acestea, agricultorii şi fermierii ruşi nu au capacitatea şi mijloacele necesare pentru a profita rapid de pe urma măsurilor protecţioniste. Ca urmare, preţurile la alimente au crescut. Conform prognozelor oficiale, rata inflaţiei ar putea atinge 17-20%. Încă din luna ianuarie, însă, Procuratura anchetează mai multe cazuri de majorări de preţuri nejustificate: anumite mărfuri costă cu până la 150% mai mult.