1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

"Nu, nu, niciodată!"

Soarele de toamnă străluceşte pe un cer tăios de albastru asupra satului Ciceu. Bătrânii stau pe băncuţe, pălăvrăgesc şi se uită după căruţe pline de fân, care trec prin faţa lor.

Minoritatea maghiară din România

Minoritatea maghiară din România

András Pál, sobarul satului, dă de mâncare găinilor. Mai are trei vaci, câţiva porci şi gîşte, ca mai toţi pe aici cultivă cartofi şi ceva legume, mai ales ceapă. Pál are 54 de ani. Este un bărbat înalt, viguros şi vesel. Buna sa dispoziţie dispare de îndată ce vine vorba de politică. Despre UDMR crede că în timpul celor 15 ani petrecuţi la guvernare s-a cam „bucureştenizat“. Dar nici aşa-zişii radicali printre politicienii maghiari nu-i plac foarte mult. „Sunt deja un pic extremişti“, spune Pál. Apariţia Partidului Popular Maghiar din Transilvania, al lui László Tökés, o vede mai degrabă ca pe un eveniment din categoria „Lupte politicianiste”. András Pál devine însă el însuşi radical când este întrebat despre reforma teritorială şi administrativă, propusă de PDL. „Nu vrem să fim asimiliaţi“, strigă, „noi vrem autonomie!“

Asemenea lui Pál gândesc mulţi din sat. Dar nu numai aici, ci şi în secuime. Oamenii sunt mai degrabă dezamăgiţi de partidele maghiare sau cel puţin sceptici faţă de ele iar pastorul şi europarlamentarul László Tökés nu este deloc o figură populară printre secui. Pe de altă parte, planul unei reforme teritoriale şi administrative, aşa cum a fost conceput de preşedintele Băsescu şi de PDL, a stârnit un val de indignare în rândul maghiarilor din secuime şi l-a costat pe şeful statului cam tot restul popularităţii pe care o mai avea prin zonă.

La rândul lor, politicienii maghiari din România resping varianta Băsescu-PDL a reformei teritorial-administrative cu unanimitate rară, de la moderaţi până la radicali. „Contopirea judeţelor secuieşti cu un aşa-zis superjudeţ ar insemna că secuii, pentru prima dată în istoria lor, n-ar mai trăi într-o unitate geografică proprie“, spune Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. „Este o propunere foarte periculoasă, pe care nu o vom accepta niciodată.“

Unitate până la declaraţii

Palatul Parlamentului din Bucureşti

Palatul Parlamentului din Bucureşti

Unitatea politicenilor maghiari din România ţine exact până la astfel de declaraţii. Dincolo de respingerea unei reforme care va îngloba judeţele Harghita şi Covasna într-o unitate teritorială mai mare, UDMR-ul şi-a arătat disponibilitatea pentru negocieri şi a publicat şi o variantă proprie pentru o reformă teritorial-administrativă. Csaba Borboly, preşedintele al Consiliului judeţean Harghita, explică foarte calm şi politicos de ce UDMR-ul nu poate să fie de acord cu crearea a 8 superjudeţe: „Avem nevoie de o reformă, pentru că centralismul actual este foarte ineficient. Dar nu este o reformă adevărată, dacă transferi anumite drepturi executive de la un nivel central la un nivel mijlociu, cum prevede propunerea PDL-ului.“

Csaba Borboly reacţionează mai puţin calm când este vorba despre aşa zişii radicali printre politicienii maghiari. Ei au folosit dezbaterea despre reforma teritorial-administrativă drept pretext pentru a prezenta din nou cererile şi planurile lor pentru o regiune secuiască autonomă. Borboly se enervează. „Practic, în unele privinţe, avem deja qvasi-autonomie, de exemplu în domeniul turismului. Procesul de dezvoltare socială merge încet-încet spre tot mai multă decentralizare şi autonomie, nu trebuie să te baţi cu pumnul în piept. Pentru autonomie nu trebuie nici să demonstrezi, nici să ţipi, trebuie să lucrezi pentru ea, şi noi asta facem.“

Ca şi Borboly majoritatea politicienilor UDMR reacţionează tot mai violent la adresa partidelor şi organizaţilor maghiare mai radicale. Unele declaraţii precum cea a lui Béla Markó cum că Partidul Popular Maghiar din Transilvania al lui László Tökés ar fi cianură politică venită din Ungaria şi menită să otrăvească maghiarimea din Ardeal, sunt fără precedent şi seamănă cu ieşirile lui Vadim Tudor.

Există însă motive pentru astfel de declaraţii. Deşi, prin participarea UDMR-ului la guvernările din 1996, relaţiile româno-maghiare s-au detensionat mult, practic, pe plan intern UDMR-ul a realizat foarte puţin din obiectivele sale. Ba mai mult. De la o poziţie avantajoasă la mijlocul anilor ’90, judeţele Harghita şi Covasna au ajuns, actualmente, printre cele mai prost dezvoltate, cu o infrastructură extrem de slabă. Mulţi maghiari din zonă sunt dezămăgiţi că UDMR-ul n-a ştiut să facă mai mult pentru Harghita şi Covasna.

Subdezvoltarea economică - argumentul politicienilor radicali pentru autonomie

Traian Băsescu

Traian Băsescu

În prezent, subdezvoltarea economică şi infrastructurală din Secuime este, mai mult ca oricând, argumentul politicieniilor radicali pentru autonomie. Jenö Szász, şeful Particului Civic Maghiar (PCM), nu mai vorbeşte prea mult de românizarea zonei. Vrea să aplice modelul economic catalan sau cel din Tirolul de Sud, cerând de la Bucureşti să cedeze unei administraţii secuieşti controlul complet asupra sistemul de învăţământ, de sănătate precum şi controlul în domeniul fiscal. În opinia lui, doar o mică parte a taxelor din zonă ar mai trebui să fie transferată către Bucureşti. „În aşa fel se va crea o nouă dinamică economică pentru Secuime şi s-ar oferi o perspectivă şi pentru tineretul. Poate, nu vom putea să oprim exodul maghiarilor, dar îl putem încetini“, spune Szász.

Reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc afirmă că ar lupta cu toate mijloacele democratice pentru o autonomie şi împotriva unei înglobări ale zonei secuieşti într-un superjudeţ. Printre acele mijloace Izsák Balázs, preşedintele CNS, numără demonstraţii în masă, blocări unor străzi şi drumuri şi chemarea unor observatori internaţionali în zonă. „Dacă guvernul nu-şi îndeplineşte angajamentele internaţionale“, ameninţe Izsák Balázs, „va trebui să se aştepte la nesupunere civică din partea noastră.“

András Pál este de acord. Poate nu ar ieşi în stradă pentru autonomie, dar împotriva reformei teritorial-administrative sigur. „Normal că voi protesta. Trebuie!“, promită Pál. „Asimilare? Cu noi niciodată!".

Autor: Keno Verseck
Redactor: Alina Kühnel