NU nu este ultimul cuvânt

La numai două ore după închiderea secţiilor de votare, rezultatele erau clare: 61 la sută din grecii prezenţi la vot puseseră ştampila pe NU.

A urmat o petrecere pe cinste în centrul Atenei, care s-a încheiat abia spre orele dimineţii. Sondajele indicaseră o cursă foarte strânsă. Rezultatul clar al votului reconfirmă sprijinul de care se bucură premierul Alexis Tsipras, iniţiatorul acestui referendum pe marginea programelor de austeritate.

Pragul minim de 40 la sută participare la vot a fost depăşit, prin prezenţa la urne a 65 la sută din totalul grecilor cu drept de vot. "Dacă ar fi să luăm în considerare fie şi numai numărul mare al participanţilor, atunci orice îndoială referitoare la legalitatea referendumului ar dispărea", explică Nikos Filis, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar Syriza, în interviul acordat televiziunii Mega.

Motivul declaraţiei sale: mai mulţi jurişti şi, nu în ultimul rând, Consiliul Europei puseseră la îndoială legalitatea votului popular, atrăgând atenţia asupra formulării neclare a întrebării, cât şi asupra perioadei scurte de organizare.

După surprinzător de clara victorie a celor ce se opun unor noi pachete de reformă, presa de la Atena speculează şi mai accentuat posibila excludere a Greciei din Zona Euro. "Acord sau Grexit", aceasta este întrebarea cu care deschide ediţia din această dimineaţă publicaţia economică-liberală Kathimerini. "Reforme sau Grexit", titrează Ta Nea. Altfel interpretează rezultatul Avgi, publicaţia de partid a socialiştilor eleni: "61 de procente spun nu austerităţii".

"Poporul nostru poate rezista"

În ciuda reacţiilor dure ale liderilor europeni, guvernul Tsipras nu consideră că rezultatul referendumului ar implica sfârşitul, ci din contră ei îl interpretează ca pe un nou început în negocierile cu creditorii. "Ne străduim să ajungem la un acord. Poporul nostru a arătat că poate rezista", a explicat ministrul de interne Nikos Voutsis într-un interviu televizat.

El a adăugat: "Oamenii din Grecia au rezistat o săptămână întreagă, vor mai rezista şi alte câteva zile" - o aluzie clară la închiderea băncilor, care s-ar putea prelungi în eventualitatea uni lipse de lichidităţi. Astăzi (6 iulie), BCE urmează să decidă dacă va mai acorda ajutoare de urgenţă băncilor elene.

Economistul Kostas Stoupas crede în schimb că guvernul elen se află pe un drum înfundat şi că închiderea băncilor va avea urmări incontrolabile în următoarele săptămâni şi luni. El ia în calcul întârzierea plăţilor în sectorul public, precum şi o posibilă penurie de alimenete, medicamente şi benzină. Stoupas este sigur: "NU-ul de la referendum îngreunează negocierile Greciei."

Înapoi la masa negocierilor?

Guvernul de la Atena are o altă variantă: rezultatul votului nu implică întreruperea relaţiilor cu creditorii, după cum a explicat într-un discurs televizat premierul Tsipras. Există încă soluţii viabile, dar trebuie discutată o eventuală restructurare a datoriilor elene.

De abia acum, după referendum, începe "partea substanţială a negocierilor", a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului Gavriil Sakellaridis. El a mai precizat că Alexis Tsipras a promis demult un acord cu creditorii "în 48 de ore de la referendum".

Suprinzătoarea înfrângere a taberei susţinătorilor reformelor se răsfrânge şi asupra opoziţiei de la Atena: înaintea unei întruniri de criză a tuturor şefilor de partid cu preşedintele ţării Prokopis Pavlopoulos, şeful conservatorilor din opoziţie, fostul premier Antonis Samaras a demisionat.

Presa anunţă că retragerea lui a fost cerută de fosta şefă a diplomaţiei elene, Dora Bakoyannis. Preşedinţia temporară a partidului va fi preluată de fostul şef al parlamentului Vangelis Meimarakis, care i-a şi solicitat premierului Tsipras să pună acum în practică promisiunea unui "acord cu creditorii în maximum 48 de ore de la referendum."