1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Noutăţi din vestul sălbatic

Imaginea colonizării vestului sălbatic mi-a apărut brusc în faţa ochilor citind marţi despre zecile de mii de romi care au luat calea occidentului european, ajungând şi în Germania spre a scăpa de sărăcia din Balcani.

Cu caravane de căruţe colonizatoare am asociat reportajul despre romi dintr-o revistă germană.

În ajunul inaugurării la Berlin, de către cancelarul Angela Merkel, a monumentului artistului plastic israelian, Dani Karavan, închinat sutelor de mii de oameni exterminaţi, ca ţigani, de nazişti şi de aliaţii lor fascişti din Europa, articolul apărut în Der Spiegel merită oarecare atenţie.

Textul său ne vorbeşte despre nenumăraţi romi din România, Bulgaria şi fosta Iugoslavie, care încearcă să scape de marginalizare şi de o sărăcie realmente cruntă, luând cu asalt oraşe vestgermane în care nu sunt doriţi şi se văd, odată în plus, discriminaţi. Aflăm despre o familie de tineri romi, compusă din părinţi şi 4 copii, care dorm cu toţii pe o canapea dintr-o casă din Duisburg.

Mai aflăm despre amplificarea prostituţiei şi a numărului de delicte, de spargeri, de furturi, comise nu arareori de copii neşcolarizaţi, şi mai ales de fete în cartierele în care se aciuează noii veniţi. In fine, ni se relatează despre excesele cărora romii le devin victimă, în anumite suburbii.

E vorba de magazinele turceşti în care nu li se vând produse şi despre mahalalele în care cetăţenii strâng semnături fiindcă nu mai suportă zgomotele şi gunoiul făcut de imigranţi şi uneori şi bani spre a-i cumpăra pe bătăuşii care să le fac viaţa grea romilor, spre a-i determina să plece.

Dar mulţi romi din România, Bulgaria şi celelalte state din Balcani sunt învăţaţi în genere cu greutăţile. Cele din Germania nu li se par insuportabile părinţilor despre care e vorba în reportajul din Der Spiegel. Sunt oameni care vor să le găsească şi o şcoală copiilor lor. Şi mai doresc să nu mai doarmă toţi şase pe o canapea.

Alte probleme au americanii. Despre duelul televizat final al candidaţilor lor preşedinţie scriu în continuare mulţi editorialişti. Care se mai ocupă în detaliu şi despre o posibilă intervenţie militară germană în Mali, unde nordul ţării, devenit vest sălbatic, continuă să fie controlat de forţe islamiste ce-ar putea transforma regiunea într-o nouă bază de antrenament teroristă.

Handelsblatt şi Süddeutsche Zeitung avertizează faţă de un asemenea efort militar, dar, la dreapta spectrului politic, Frankfurter Allgemeine Zeitung arată înţelegere pentru logicele argumente ale Franţei, care „nu vrea ca, la 1200 de kilometri de continentul european să apară un nou Afganistan...Dacă jihadiştii europeni vor găsi aici noi tabere de instrucţie lesne accesibile, vor fi afectate interesele de securitate ale tuturor statelor europene”, relevă ziarul, amintind că se aşteaptă enorm din partea Germaniei, devreme ce Berlinul s-a sustras eforturilor militare apusene depuse în Libia.

Rheinpfalz remarcă în context că, din pricina islamiştilor, Mali s-a văzut pomenită în duelul televizat dintre Romney şi Obama mai frecvent decât Uniunea Europeană care tocmai a primit premiul Nobel pentru pace. Ziarul renan regretă insignifianţa Europei în alegerile americane.

Varii analişti scot în evidenţă victoria la puncte repurtată în cel de-al treilea duel tv de Obama, care s-a manifestat mai energic şi mai agresiv decât Romney, precum şi încercările challanger-ului său de a evita imaginea de pistolar, de a părăsi zona dreptei şi a ocupa poziţii de centru.

Lepiziger Volkszeitung deplânge în context „lipsa de claritate” a programului candidatului republican. Frankfurter Rundschau se arată surprins de capacitatea lui „de a evita orice posibile gafe” politice externe, dar îl critică pentru că n-a precizat cum îşi va realiza obiectivele, debitând în schimb locuri comune.

De pildă, „că pacea e mai bună decât războiul; că Iranul nu trebuie să intre în posesia de arme nucleare; că Assad trebuie înlăturat de la putere în Siria; că arabii trebuie să înţeleagă că islamismul extremist e rău, iar chinezii şi ruşii să facă bine să nu se mai dea mari. Lumea îşi pune speranţele în americani, care poartă făclia libertăţii. Acestea sunt înţelepciunile auto-proclamatului doctor ştie tot”. Dar cum oare le va aplica? - se mai întreabă, foarte sceptic, ziarul de stânga din Frankfurt.