1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Noul preşedinte al Serbiei neagă genocidul de la Srebreniţa

Proaspăt instalat în fruntea statului, preşedintele Tomislav Nikolici se confruntă deja cu critici masive. Motivul? A spus că la Srebreniţa nu a avut loc un genocid.

Noul preşedinte de la Belgrad a declarat în cadrul unui interviu oferit televiziunii din Muntenegru că "este foarte dificil de demonstrat în faţa instanţei că un eveniment a avut caracterul unui genocid". În Srebreniţa "au fost comise de unii sârbi grave crime de război", a continuat el. "Acestea trebuie elucidate, judecate conform legilor penale şi pedepsite."

Această optică diferă mult de concluziile Curţii Penale Internaţionale pentru Fosta Iugoslavie şi ale Tribunalului Internaţional. Ambele instanţe au calificat drept genocid uciderea, de către trupe sârbe, în iulie 1995, a mai bine de 8000 de bosniaci musulmani. Chiar dacă acuzaţia că Serbia a fost implicată direct în masacru nu a putut fi dovedită, ţara a fost găsită vinovată de încălcarea dreptului internaţional fiindcă nu a împiedicat masacrul şi nu a contribuit la aducerea în faţa justiţiei a responsabililor.

"Noi tensiuni şi neînţelegeri"

Predecesorul lui Nikolici în fruntea statului sârb, Boris Tadic, a impus între altele condamnarea, de câtre Parlamentul de la Belgrad, a masacrului de la Srebreniţa. În plus, el i-a predat tribunalului ONU pe fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, şi pe fostul lider militar al aceloraşi, Ratko Mladici. Chiar dacă aceste decizii au fost luate târziu ( Karadzici a fost predat în 2008, Mladici cu trei ani mai târziu), ele au fost în consonanţă cu orientarea proeuropeană a Serbiei, uşurând substanţial şi cooperarea regională. Acum, cel puţin verbal, Tomislav Nikolici dă o nouă turnură acestui capitol, punând sub semnul întrebării dificilul proces de reconciliere din Balcani.

Vecinii au manifestat dezamăgire. Şeful Preşedinţiei de Stat a Bosniei şi Herţegovinei, Bakir Izetbegovici, se îndoieşte de voinţa lui Nikolici de a întreţine bune relaţii cu vecinii. "Negarea genocidului de la Srebreniţa nu reprezintă un pas în vederea cooperării şi a restabilirii încrederii reciproce, ci exact contrariul", a afirmat Izetbegovici. El a continuat: "Afirmaţiile lui Nikolici sunt temeiul unor noi înţelegeri şi tensiuni" în regiune.

Srebrenica Stadt Bosnien Herzegowina

Srebreniţa - aici a avut loc un masacru în timpul războiului civil din 1995

Nu este prima gafă verbală

Încă înainte de a câştiga alegerile prezidenţiale, naţionalistul Tomislav Nikolici a provocat stupoare şi proteste în Croaţia, declarânsd într-un interviu oferit ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, că oraşul Vukovar, aflat în estul Croaţiei, este "un oraş sârbesc", iar croaţii "n-au niciun motiv să se întoarcă acolo". În reacţie, preşedintele Croaţiei, Ivo Iosipovici, a declarat că afirmaţia lui Nikolici nu se înscrie într-o politică a reconcilierii, ducând înapoi la retorica naţionalistă a anilor 1990.

Şefa diplomaţiei croate, Vesna Pusici, a declarat la rândul ei într-un interviu, că Nikolici nu ţine seamă când face acele afirmaţii, de "efectul produs în străinătate sau de posibilele consecinţe internaţionale sau regionale. Nikolici se concentrază 100 % asupra unui public sârbesc."

Critici din partea Consiliului Europei

Organizaţia regională "Iniţiativa de tineret pentru drepturile omului" a calificat drept inacceptabile afirmaţiile recente ale lui Nikolici, recomandând preşedintelui sârb să ceară iertare urmaşilor victimelor de la Srebreniţa.

Şi Consiliul Europei l-a criticat pepreşedintele Serbiei pentru negarea genocidului. "Acest comportament aruncă o umbră asupra preşedintele Nikolici", a declarat la Strasbourg, preşedintele Comisiei Politice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Pietro Marcenaro. Recunoaşterea responsabilităţii de către toate părţile aflate în acel conflict este o precondiţie importantă pentru reconiliere în urma războaielor civile din fosta Iugoslavie, a adăugat responsabilul european.

Pia Arenhilde Hansen, purtătoare de cuvânt a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a avertizat în context: "UE respinge cu hotărâre orice tentativă de rescriere a istoriei. La Srebreniţa s-a comis genocid, s-au comis crime împotriva umanităţii şi suntem dispuşi să subliniem acest lucru în mod repetat", a spus Hansen la Bruxelles. În plus, ea a dat asigurări că afirmaţiile lui Nikolici vor fi abordate în cadrul planificatei întâlniri a acestuia cu preşedintele Comisiei Europene, Barroso.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a condamnat afirmaţiile lui Nikolici, apreciind via Twitter că sunt "absurde şi periculoase". Astfel de poziţii constituie un "pericol pentru ambiţiile europene ale Serbiei", ţară care din martie are statutul de candidat la UE.