1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Noul ministru de Justiție și interceptările

În calitate de judecător la Curtea Constituțională, candidatul PSD pentru portofoliul Justiției, Tudorel Toader, a semnat o opinie separată pe tema interceptărilor SRI.

Desemnarea lui Tudorel Toader la ministerul de Justiție este menită, după toate aparențele, să liniștească circumspecțiile care s-au născut în jurul PSD după adoptarea Ordonanței 13. Deși nu avem la dispoziție declarații precise de intenție, am putea totuși descifra o orientare generală. Tudorel Toader este profesor de drept penal la Universitatea din Iași și a fost timp de 9 ani judecător la Curtea Constituțională. Mandatul său a încetat în 2016, dar un episod desfășurat chiar la începutul acelui an conține indicii valoroase.

În februarie 2016 se judeca la Curtea Constituțională excepția ridicată în cursul unui proces referitor la interceptările realizate de SRI. Decizia Curții a făcut mare vâlvă, deoarece, în esență, dădea dreptate acelora care acuzau SRI de imixtiune în desfășurarea procesului penal. Curtea Constituțională a invalidat atunci art.142 alin.(1) considerând că sintagma ”alte organe specializate ale statului” este imprecisă și lasă loc la abuzuri (Decizia nr.51 din 16 februarie 2016).

Curtea nu spunea nicăieri în mod explicit că SRI nu ar mai avea dreptul să se ocupe de interceptări, dar lăsa să se înțeleagă acest lucru din turnura întregii argumentații.Totuși se preciza la un moment dat că ”organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală”(id).

Dar Decizia nu a fost adoptată în unanimitate. Judecătorii Tudorel Toader și Simona-Maya Teodoriu au semnat o opinie separată în care considerau că execepția de neconstituționalitate era de fapt inadmisibilă. Ei argumentau, printre altele, că subiectul interceptărilor abuzive nu este de competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată. Sau mai exact, ei spuneau că, dacă ceva ar fi în neregulă cu interceptările făcute de SRI, ar fi de competența exclusivă a judecătorului să constate.

Insistăm asupra acestui subiect deoarece el se află astăzi chiar în centrul disputei politice. De aici a pornit totul, de la denunțurile lui Sebastian Ghiță privitoare la colaborarea dintre procurori și ofițerii SRI în cursul efectuării cercetării penale. Procurorii s-au apărat pretinzând că Guvernul PSD are planul precis de a demonta mecanismul judiciar pus în funcțiune cu atâta trudă. Prin urmare ceea ce dorește toată lumea să vadă este atitudinea viitorului ministru de Justiție față de modul de funcționare al parchetelor, care este pus astăzi în discuție de tot felul de mărturii stânjenitoare. Teoretic, cel puțin, ministrul de Justiței este exact acela care ar putea să ceară o aplicare a Deciziei Curții Constituționale în litera și spiritul ei, ceea ce ar însemna scoaterea, într-un fel sau altul, a SRI din schema anchetelor penale.

Imediat după Decizia CCR guvernul de atunci a luat măsuri pentru ca anchetele aflate pe rol să nu fie abandonate. Ministrul de Justiție Raluca Prună emitea o Ordonanță de Urgență prin care autoriza pe mai departe SRI să efectueze interceptările, explicând însă că ar fi vorba doar de o situație provizorie: ”Eu sper, dar discuţiile încă urmează a fi făcute împreună cu Ministerul de Interne, dar sper ca, imediat după adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, într-adevăr, să fim în măsură să avem un corp de poliţie judiciară, un corp redus, dar, sigur, un corp care să fie la dispoziţia procurorului şi care să poată fi elementul uman pe care îl reclamă Curtea Constituţională în folosirea acestei infrastructuri existente, care este la SRI”.(gov.ro)

Provizoriul tinde însă mereu să se eternizeze și aici se află una din mizele mandatului viitorului ministru al Justiției. Or, se pare că acesta este nu doar constrâns de circumstanțe, dar nutrește chiar convingerea personală că ar fi mai bine să lase lucrurile așa cum sunt.