Viraj spre dreapta

Britanicii au aşteptat o profundă schimbare politică în ţara lor. Luni la rând, observatorii şi analiştii au vorbit despre sfâşitul politicii bipartinice. Apoi, alegerile parlamentare din 7 mai au oferit o surpriză la care nimeni nu se aştepta: conservatorii au obţinut o majoritate clară.

Majoritatea în Camera Comunelor nu e spectaculoasă - conservatorii ocupă 331 din cele 650 de locuri. Însă lucrul acesta nu schimbă cu nimic succesul zdrobitor înregistrat la alegeri: pentru prima oară în ultimele două decenii aceştia au câştigat detaşat.

Probabil că David Cameron va profita de recenta victorie pentru a impune schimbări. Premierul intenţionează să reducă programele de asistenţă socială, să restrângă competenţele statului şi să redefinească relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Însă îi va fi tare greu să menţină majoritatea de partea sa. Pesemne că David Cameron se va orienta spre dreapta.

După cinci ani de compromisuri premierul ar putea recâştiga sprijinul acelei părţi din formaţiune care n-a vrut deloc să accepte concesiile la care coaliţia cu social-liberalii i-a obligat pe conservatori.

Deşi în funcţie de numai o săptămână încoace, noul executiv de la Londra a inclus pe agenda de lucru o serie de proiecte pe care liberal-democraţii le-au blocat în perioada anterioarei guvernări.

Astfel, în primele 100 de zile de guvernare, conservatorii vor să propună înlocuirea Convenţiei pentru Drepturile Omului cu o Cartă specifică Marii Britanii a drepturilor fundamentale ("Bill of Rights").

Specialiştii în domeniu se aşteaptă la destule bătăi de cap: Convenţia este baza acordului care a pus capăt conflictului în Irlanda de Nord (1998).

"Atacuri" asupra mai multor domenii

Noul guvern intenţionează să-i atribuie putere sporită Poliţiei în monitorizarea comunicaţiilor online - o sugestie pe care liberal-democraţii au respins-o mereu. De asemenea, conservatorii ar vrea să le asigure parlamentarilor englezi dreptul de veto în toate proiectele legislative care vizează strict Anglia, nu întregul Regat.

"Va fi interesant de văzut dacă îşi vor respecta promisiunea electorală de a micşora impozitele", afirmă Ed Rennie, preşedintele think tank-ului "ResPublica". "Conservatorii au făcut promisiuni mari în campanie, însă realizarea planurilor lor depinde numai de conjunctura economică. În sistemul de asistenţă socială vor fi operate tăieri masive", adaugă Rennie.

În acest guvern, aripa conservatoare, în care mulţi resping planurile de modernizare ale premierului Cameron, are mai multă influenţă ca în anterioara guvernare. Ca atare, vechile tensiuni din interiorul partidului ar putea fi reluate. Pentru a-şi potoli adversarii interni, Cameron le-ar putea face unele promisiuni.

Renegocierea statutului în UE

În centrul agendei conservatorilor se află referendumul privind renunţarea sau nu a Marii Britanii la calitatea de membră a Uniunii Europene. Cameron este pentru comunitatea europeană, dar dacă majoritatea britanicilor va vota ieşirea din UE, premierul va trebui să reacţioneze conform dorinţei poporului.

"În noul parlament, formaţiunea eurosceptică UKIP are doar un singur deputat, a cărui voce va fi destul de slabă", afirmă Duncan O´Leary, reprezentant al think tank-ului "Demos". În schimb, "euroscepticii din rândurile conservatorilor vor avea un impact semnificativ căci, pentru a-şi menţine majoritatea, guvernul e dependent de voturilor acestora".

În loc să părăsească Uniunea Europeană, Cameron ar vrea să negocieze cu Bruxelles-ul redefinirea statutului Marii Britanii în comunitate. Dacă va reuşi să se impună, ar putea şi să-i înfrâneze pe eurosceptici - speră premierul. Ar fi, însă, o provocare uriaşă.

Concesii în cazul Scoţiei

O problemă căreia Cameron va trebui să-i facă faţă în parlament este unitatea Marii Britanii. În urma unui referendum organizat anul trecut, scoţienii s-au pronunţat contra desprinderii de Regat. Însă, la alegerile legislative de la începutul lunii mai, Partidul Naţionalist Scoţian SNP a câştigat 56 din cele 59 de locuri ale Scoţiei. După succesul naţionaliştilor, Cameron a ţinut să pledeze pentru păstrarea unităţii.

"Scoţia îşi va recăpăta anumite competenţe ca libertatea de decizie privind majorarea sau micşorarea impozitelor, dar nu se ştie dacă e de ajuns pentru a menţine unitatea Regatului pe termen lung. Pe termen scurt, în Scoţia se va ajunge la un nou referendum numai dacă Marea Britanie va vota pentru ieşirea din UE", afirmă O´Leary.

Observatorii trag un semnal de alarmă: la viitoarele alegeri parlamentare din Scoţia, SNP ar putea triumfa. Deocamdată, aşa-numitul "Devo max" (descentralizarea politică) este cea mai probabilă opţiune. În favoarea acesteia s-a pronunţat majoritatea scoţienilor.

Foarte interesantă va fi dezbaterea din interiorul formaţiunii conservatoare fiindcă există destui membri contra descentralizării. De aceeaşi convingere sunt şi unii laburişti sau chiar membri ai SNP.