1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Noua Uniune Europeană

Ştefan Cândea11 martie 2005

La sfârşitul sãptãmânii trecute a avut loc lângã München, în cadrul Academiei pentru formare politicã Tutzing, o dezbatere asupra evoluţiei noii Uniuni Europene, în anul parcurs în formula nouã, lãrgitã. Coorganizator al dezbaterilor a fost si postul de radio Deutsche Welle din Bonn.

https://p.dw.com/p/B1Xt
Un vot pentru extinderea UE
Un vot pentru extinderea UEImagine: AP

Multe voci au criticat noua lãrgire a UE, mult înainte ca ea sã se înfãptuiascã. Temerile exprimate s-au referit la eventuale consecinţe negative privind atât vechii membri ai UE cât şi pe noii veniţi. La un an de la lãrgire, majoritatea temerilor nu au fost confirmate. Noii veniţi se bucurã de o creştere economicã substanţialã, iar vechii membri ai UE nu sunt afectaţi negativ de aceasta.

Johanna Deimel conduce "Südosteuropa Gesellschaft", o organizaţie care se implicã activ în dezvoltarea pe termen lung în Sud Estul Europei. Aceastã organizaţie a fost unul dintre promotorii dezbaterilor de acum câteva zile. "Sondajele aratã cã cetãţenii nu cunosc Uniunea Europeanã, care rãmâne o noţiune înţeleasã doar de cãtre autoritãţi. Prin aceste dezbateri încercãm sã ajungem la cetãţenii europeni, sã identificãm consecinţele concrete ale lãrgirii, sã vedem care este realitatea pornind de la temerile exprimate înainte de aderare şi sã inventariem problemele, mai ales pe cele economice” a declarat pentru DW Johanna Deimel. “Südosteuropa Gesellschaft” foloseşte în aceste dezbateri o reţea deja închegatã de teoreticieni şi practicieni, dar la fiecare discuþie participã şi figuri noi.

În prima parte a seminarului s-au creionat regulile generale dupã care ar trebui sã funcţioneze noua UE. Din punctele de vedere exprimate reiese clar cã majoritatea temerilor privind anul post-lãrgire, nu au fost acoperite de urmãri concrete. Gert Brunner, jurnalist la Passauer Neue Prese, a constatat cã singura previziune negativã care s-a confirmat a fost creşterea criminalitãţii organizate, dar cu rãdãcini în ţãrile vecine noilor membri UE. Ministrul de Finanþe al Landului Bavaria, Kurt Faltlhauser, a observat cã existã pericolul ca pe termen mediu Codexul de legi fiscale dupã care ar trebui sã se ghideze toate ţãrile UE, sã nu fie respectat. Nefuncţionarea acestui set de norme la nivel european în ceea ce priveşte impozitarea, ar putea duce rapid la o explozie de îndatoriri printre statele membre.

Unul dintre participanþi a observat cã în multe cazuri, noile þãri membre colaboreazã regional mai bine decât o fac landurile unei ţãri membre UE, atunci când vine vorba de dezvoltarea economicã a noilor veniţi. Este vorba mai ales de investiţiile masive de la graniţa cu ţãri precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Slovacia. Primarul oraşului german Furth, oraş de graniţã, a adus exemplul construirii unui complex economic uriaş, în Cehia, chiar la graniţã, lucru privit cu ostilitate de micii întreprinzãtori de ambele pãrţi ale frontierei germano – cehe. Localnicii se tem cã aceste afaceri deschise peste graniţã, unde costurile salariale şi de producţie sunt mult mai scãzute, va duce la dispariţia micilor întreprinzãtori cât şi a locurilor de muncã. Profesoara Dalia Marin de la Universitatea din München contrazice însã cu cifre aceste temeri. Dalia Marin susþine cã posibilitatea transferurilor profitului în firme din afara Germaniei nu a dus la un boom în acest domeniu. De fapt, sumele transferate în sisteme financiare off-shore sunt nesemnificative în Germania. În plus, deschiderea unor filiale în þãrile estice, aduce de fapt noi locuri de muncã şi în Germania, direct proporţional.

Procesul post-aderare nu este însã lipsit de probleme. Zoltan Pitti, de la Universitatea Economicã din Budapesta, a descris situaţia ciudatã în care se aflã Ungaria, care pentru a accede la fondurile europene trebuie sã-şi împartã ţara în regiuni. Aceste regiuni sunt însã artificiale, deoarece Ungaria nu a fost niciodatã împãrţitã administrativ în acest fel.

Tot ca problemã de viitoare funcţionalitate a noii Uniuni Europene este privitã şi capacitatea noilor ţãri membre de a asigura noile graniţe. Este vorba atât de graniţele Uniunii, cât şi de viitoarele graniţe Schengen.

Concluzionând dezbaterile, a reieşit faptul cã temerile au fost mai mari decât consecinţele reale ale extinderii. Dar şi cã existã câteva puncte nevralgice care au potenţialul de a induce consecinţe dezastruoase pentru noua Uniune Europeanã. În plus, cetãţenii noii Uniuni sunt departe de a cunoaşte aceste probleme. UE pare a fi încã un concept abstract, cunoscut doar de cãtre politicieni şi instituţii.