1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Noua temere în zona Euro: Inflaţia

Uniunea Europeană, se pare, luptă cu disperare pentru a asigura stabilitatea monedei unice, printre altele, prin impunerea de noi reguli pe pieţele financiare şi prin acordarea de garanţii de 750 de miliarde de euro.

default

Banca Centrală Europeană este în prezent ţinta criticilor exprimate de unii experţi, din cauză că a cedat presiunilor politice şi a acceptat să cumpere obligaţiuni ale statelor din spaţiul comun monetar aflate în prag de faliment. Prin surplusul de masă monetară creşte riscul inflaţiei, spun unii analişti. Alţi experţi concideră însă că BCE are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a contracara efectele creşterii masei monetare.

"Cei care avertizează cu vehemenţă asupra unei inflaţii galopante spun în acelaşi timp că Banca Centrală Europeană nu mai este capabilă să îşi îndeplinească funcţiile", explică directorul Institutului german pentru economie din Köln, Michael Hütter.

Combaterea inflaţiei nu este însă o problemă reală pentru BCE, crede Hütter. Banca Centrală Europeană dispune de mijloace de control a inflaţiei pe care le poate pune în funcţiune - şi a transmis deja semnale clare pe pieţele financiare că va face uz de aceste instrumente monetare. Directorul institutului german admite faptul că decizia Băncii Centrale Europene de a cumpăra obligaţiuni de stat ale ţărilor aflate în dificultate este o greşeală, mai ales pentru că sporeşte dependenţa băncii de deciziile politice. În acelaşi timp, însă, Hütter consideră că banca europeană nu va modifica obiectivele impuse pentru rata inflaţiei din zona euro. Atâta timp cât aceasta se află la sub două procente, preţurile rămân stabile - o prognoză cât se poate de realistă pentru următorii ani, spune Hütter.

Directorul Institutului german pentru economie politică şi cercetarea conjuncturii economice, Gustav Horn, consideră că "trebuie să ne întrebăm dacă un surplus al masei monetare va duce la o creştere a inflaţiei. Aceast fenomen nu are însă loc decât în anumite situaţii economice, inflaţia fiind condiţionată de mai multe elemente şi nu doar de masa monetară. Preţurile cresc necontrolat doar dacă surplusul de resurse financiare este şi cheltuit iar situaţia actuală din economie nu este favorabilă nici investiţiilor, nici consumului privat."

Pe scurt: inflaţia creşte doar în cazul în care, pe de o parte, consumatorii cheltuie bani cu nemiluita iar, pe de altă parte, firmele investesc sume enorme în producţie. În plus, numărul angajaţilor dintr-o economie trebuie să crescă iar sindicatele trebuie să impună creşteri ale salariilor care depăşesc majorarea preţurilor. Gustav Horn este convins că "şi prognozele cele mai optimiste privind evoluţia economiei europene nu prevăd un astfel de scenariu. Productivitatea în Europa este încă scăzută, aflându-se sub nivelul de dinaintea crizei; iar rata şomajului este încă foarte mare. În aceste condiţii nici firmele nu vor impune preţuri mai mari şi nici sindicatele nu vor solicita creşteri salariale substanţiale. Ceea ce înseamnă că în prezent nu suntem confruntaţi cu pericolul unei inflaţii galopante."

Autori: Rolf Wenkel / Maria Pascu
Redactor: Cristian Ştefănescu