1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Noua strategie de securitate a SUA

Statele Unite şi-au prezentat joi noua strategie de securitate. Documentul, conţinînd 49 de pagini, e primul în felul său, după izbucnirea ostilităţilor în Irak. Ce doctrină conţine?

Noua strategie de securitate americană desemnează Iranul ca principală ameninţare la adresa securităţii SUA. Iar în conformitate cu situaţia creată de atentatele teroriste ale Al Quaidei de la 11 septembrie 2001, SUA îşi rezervă în continuare, în mod expres, dreptul de a recurge preventiv la aplicarea de lovituri militare, menite să dejoace eventuale noi atacuri asupra Americii. Deşi, pe lîngă Al Quaida, în fruntea listei marilor ameninţări planînd asupra SUA figurează Iranul, documentul expunînd noua strategie de securitate critică şi ţări precum Rusia şi China.

Premiza doctrinei militare americane rămîne constatarea, conţinută în chiar prima propoziţie a introducerii, potrivit căreia „SUA se află în război”. De aici decurge dreptul pe care şi-l rezervă America, de a se apăra preventiv. Consilierul de securitate al preşedintelui Bush, Stephen Hadley a explicat, referindu-se la acest punct că, „în caz de necesitate, nu excludem folosirea forţei nici dacă momentul şi locul atacului inamic nu au fost încă stabilite cu precizie”.

In ce priveşte Iranul, desemnat ca principal pericol statal planînd asupra SUA, regimului de la Teheran i se reproşează sprijinul acordat teroriştilor, ameninţarea la adresa Israelului, precum şi sabotarea construcţiei democraţiei în Irak.

Totuşi, consilierul prezidenţial american a dezminţit impresia că doctrina atacului preventiv s-ar raporta în mod direct la Iran. Impresia se crease întrucît în textul documentului se specifică necesitatea ca eforturile diplomatice a convinge Iranul să renunţe la producţia de arme nucelare trebuie să reuşească, dacă e să se evite „o confruntare militară”. Hadley a declarat că „SUA sunt interesate să discute cu guvernul iranian despre situaţia din Irak”.

In reacţie la propunerea iraniană de a se amorsa convorbiri directe între Washington şi Teheran – prima ofertă de acest fel de la izbucnirea revoluţiei islamice acum un sfert de veac încoace, Hadley s-a exprimat diferenţiat: „Vom aborda această chestiune cu privire la convorbiri subordonînd-o strategiei noastre generale, care stipulează menţinerea coeziunii Comunităţii Internaţionale faţă de Iran, astfel încît această ţară să-şi revizuiască actualul său curs politic. Şi anume atît în privinţa programului ei nuclear, cît şi a susţinerii terorismului ori a tratamentului aplicat propriei populaţii”, a precizat Hadley textual.

Conform lui, ar exista un prim semnal, potrivit căruia conducerea de la Teheran ar fi început să-şi reconsidere poziţia.

Pe lîngă Iran, la capitolul riscuri de securitate figurează şi Coreea de Nord. Pericolul prezentat de regimul de la Fenian constă în special în eventualitatea proliferării tehnologiei nucleare de care dispune Coreea comunistă. Dar textul nu specifică în acest punct posibilitatea unei confruntări cu SUA. Spre deosebire de strategia de securitate a anului 2002, actualul document enumeră şi Siria printre sponsorii terorismului. Extrem de semnificativă e şi altă specificare nouă, referitoare la Orientul Apropiat şi Mijlociu, întrucît textul scoate în evidenţă importanţa termenului de „democraţie efectivă”. Această noţiune codifică diplomatic diferenţa dintre statele sau teritoriile în care au loc alegeri libere, spre deosebire de cele care îşi edifică în plus şi instituţii democratice autentice.

Referindu-se la Irak, şi la incapacitatea forţelor americane de a depista arsenale de distrugere în masă, consilierul prezidenţial al lui George Bush a subliniat necesitatea sporirii eficienţei serviciilor secrete: „Am învăţat că avem nevoie de informaţii secrete mai bune. Aceste tipuri de regimuri sunt, prin natura lor, greu de penetrat”, a admis Stephen Hadley.

Cît despre Moscova, documentul relevă că viitorul relaţiilor ruso-americane depinde de evoluţia politică internă şi externă a federaţiei ruse. Guvernul american critică de multă vreme tendinţele antidemocratice manifestate în Rusia. In fine, China comunistă e criticată pentru protecţionismul ei economic şi comportamentul oficialităţilor de la Beijing în tentativa de a-şi asigura pe plan modnial necesarul energetic.

  • Data 17.03.2006
  • Autoare/Autor Daniel Scheschkewitz/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1PC
  • Data 17.03.2006
  • Autoare/Autor Daniel Scheschkewitz/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1PC