1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Noua politică de la Justiţie

Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a deplîns lipsa de reacţie a Parchetului faţă de sesizările numeroase ale societăţii civile referitoare la actele de corupţie ale foştilor guvernanţi. Ministrul de Justiţie a declarat că nu se poate amesteca în nici un fel în activitatea magistraţilor, dar le-a dat acestora asigurări că vor fi protejaţi.

default

Emoţiile electorale din luna decembrie au aruncat în umbră dezvăluirile tulburătoare pe care le conţin stenogramele şedinţelor PSD. Transcrierea acelor dezbateri interne ale Partidului au fost publicate de mai multe ziare, punînd în lumină că traficul de influenţă, manipularea dosarelor în justiţie şi frauda calificată erau fapte curente ale fostei administraţii. Dacă Adrian Năstase ar fi cîştigat alegerile prezidenţiale atunci nimeni nu s-ar fi aşteptat ca Justiţia să înceapă vreo cercetare, dar în noile condiţii politice ar fi un lucru nu doar aşteptat, dar chiar recomandat. Faptul că Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a desemnat-o pe Monica Macovei la Justiţie a fost un semnal pentru toată lumea că noua administraţie doreşte să dea undă verde acestor investigaţii.

Noul Ministru al Justiţiei nici nu a aşteptat foarte mult pînă cînd a readus subiectul pe tapet. Într-o conferinţă de presă Monica Macovei a deplîns lipsa de reacţie a Parchetului la dezvăluirile conţinute în stenograme, dar chiar şi la plîngerile penale înaintate de mai multe organizaţii ale societăţii civile.

Ministrul Monica Macovei se află într-o situaţie contradictorie. Pe de o parte, mesajul său principal către magistraţi este evitarea cu orice preţ a imixtiunilor în activitatea lor, după principiul independenţei depline a Justiţiei. Monica Macovei a trăit într-un mediu complet diferit de reprezentanţii fostei administraţii, în mijlocul societăţii civile acolo unde libertăţile sînt mai preţuite decît constrîngerile fie şi cele legitime ale statului. Aşadar ea va încerca să pună în aplicare în etica libertăţilor mai înainte de a recurge la constrîngeri. Pe de altă parte mesajul ei constă cuprinde lupta împotriva corupţiei, dar nu poate să-i stimuleze pe procurori decît prin constrîngeri.

Procurorul general Ilie Botoş a fost numit de fosta putere politică şi el face parte dintre oamenii fideli vechiului regim, care au încercat să salveze aparenţele. Procurorul Amărie, seful PNA este şi mai îndatorat celor care au părăsit puterea şi este greu de crezut că va începe din proprie iniţiativă vreo ancheta. Pînă acum PNA nu făcut nici o cercetare serioasă şi nu îşi merită numele de Parchet anticorupţie. Se pare aşadar că singura cale ar fi schimbarea procurorilor Botoş şi Amărie, aşa cum procedase cu procurorul general Valeriu Stoica în 1997, dar de data aceasta este mult mai complicat. Guvernul Năstase şi fostul preşedinte Iliescu au modificat legile Justiţiei abia după ce au făcut numirile importante în aşa fel încît oamenii numiţi de ei să nu mai poată fi schimbaţi. Acum numai CSM mai poate recomanda schimbările, dar CSM este un organism colectiv, ales de curînd în condiţii contestate şi cu o componenţă incertă sub aspectul rigorii etice. E o situaţie dificilă: O politică de forţă ar trăda spiritul liberal al noii guvernări, iar o politică liberală ar părea incapabilă să declanşeze lupta împotriva corupţiei.

  • Data 05.01.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B35p
  • Data 05.01.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B35p