1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Noua lege germană a circumciziei

Se întâmplă rar ca un guvern federal să acţioneze cu asemenea rapiditate. În foarte controversata chestiune a circumciziei executivul condus de creştin-democrata Angela Merkel n-a ezitat aproape deloc.

Dezbaterea circumciziei în Bundestagul berlinez

Dezbaterea circumciziei în Bundestagul berlinez

La trei luni de la debutul scandalului naţional şi internaţional declanşat de verdictul unui tribunal regional german interzicând circumcizia din motive religioase, guvernul federal a aprobat un proiect legislativ în acest domeniu.

Proiectata lege va reglementa şi permite pe viitor tăierile împrejur efectuate din alte motive decât cele medicale, considerându-le formal, "vătămări corporale" admise prin lege, aşa cum sunt şi injecţiile, vaccinările sau găuritul urechilor fetelor.

Conform proiectului aprobat de cabinetul berlinez şi salutat de organizaţiile evreieşti şi musulmane, circumcizia băieţilor nu va putea fi pedepsită dacă părinţii vor fi de acord cu o atare intervenţie chirurgicală iar efectuarea ei se va conforma „regulilor artei medicale”.

Altfel spus, nu libertatea religioasă, (care ar fi implicat obligaţia statului de a controla opţiuni de credinţă) ci dreptul părinţilor de a-şi educa proprii copii va legitima pe viitor îndepărtarea cutei de piele care acoperă extremitatea anterioară a penisului.

Excizia prepuţului a iscat recent mari pasiuni în Germania, unde unii medici şi apărători ai drepturilor copiilor au cerut intens trimiterea după gratii a părinţilor supunându-şi băieţii, din raţiuni religioase, unei asemenea operaţii, fără a le cere, în prealabil, aprobarea.

Controversa n-a fost câtuşi de puţin doar una medicală sau juridică, privind drepturile omului în genere şi ale copiilor în mod special. În esenţă, disputa a ţinut de sfera axiologiei, între valorile invocate făcându-şi loc şi străvechi reflexe şi prejudecăţi antisemite.

În centrul ei s-a situat pe de o parte reeditarea unui mai vechi litigiu, manifestat şi în conflictul crucifixelor din şcoli. E litigiul dintre o concepţie purist-agnostică a statului de drept, ca entitate seculară a unei societăţi pluraliste, organizate pe baza unor norme laice, aparent strict raţionale, şi comandamentele, riturile şi tradiţiile religioase, denunţate de agnostici şi atei ca fiind caduce şi, chipurile, iraţionale.

Pe de altă parte, dincolo de un extins analfabetism religios şi de o anume cecitate culturală s-a exprimat totodată, în virulenţa ieşită din comun a campaniei din Germania împotriva circumciziei din motive religioase şi altceva. În vehemenţa respingerii circumciziei, permisă, de milenii, în întreaga lume, şi practicată de pildă, din raţiuni igienice şi medicale, asupra celor mai mulţi băieţi americani s-a manifestat şi un înfocat năduf identitar, o fanatică ostilitate la adresa minorităţilor.

Conştient de miza enormă a chestiunii pentru prestigiul Germaniei, un stat de drept a cărui economie şi prosperitate se bazează în bună măsură pe exporturi şi deci şi pe imagine, guvernul federal a simţit nevoia să acţioneze cu maximă celeritate. Proiectul său legislativ e menit să pună capăt unor întrebări vătămătoare, de genul „mai e oare posibilă viaţa evreilor şi musulmanilor în Germania?”.

E clar că legea e cum nu se poate mai salutară şi în măsura în care va împiedica, pe viitor, transformarea credincioşilor evrei sau musulmani în delincvenţi. Dar e greu de crezut că propusa reglementare va reuşi să lichideze definitiv debordanta controversă.