1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Noua constituţie: egalitate reală între bărbaţi şi femei

Se face mare caz de aspectele politice ale dezbaterii constituţionale, dar se ignoră pur şi simplu acele amendamente care pot schimba societatea în profunzime.

Bilanţul de până acum al modificării Constituţiei este în linii mari pozitiv. Să facem un inventar rapid. În ziua a treia, de pildă, a dezbaterilor constituţionale, a fost adoptat un amendament remarcabil din sfera drepturilor şi libertăţilor, care ar putea revoluţiona practica economică pe piaţa muncii din România: “La muncă egală, femeile au aceeaşi remuneraţie cu bărbaţii”. Este ciudat că nu s-a vorbit prea mult de acest articol, ceea ce indică lipsa de receptivitate reală faţă de problemele importante şi politizarea excesivă a comentariilor pe tema Constituţiei. Se face mare caz de parlamentul unicameral (cu subânţelesurile cunoscute), dar se ignoră amendamente care vor schimba societatea în profunzime.

În aceeaşi zi a fost adoptat un amendament care obligă presa la transparenţa surselor de finanţare. Cu siguranţă că multe televiziuni sau platforme on line sunt nemulţumite, dar transparenţa în domeniul presei este mai necesară decât oriunde în altă parte.

De fapt, dacă nici presa nu îşi declară onest finanţatorii, atunci de ce ar face-o partidele politice? Amendamentul sună aşa: “Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele de finanţare şi structura acţionariatului”. Să nu ne mirăm că unele organisme media au pornit o critică dură împotriva modificării Constituţiei disimulându-şi, evident, motivaţiile reale!

Joi, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat câteva amendamente menite să inspire mai mult optimism minorităţilor naţionale. Se stipulează de pildă că “Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiul public şi privat propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.”

Ce distanţă de la scandalul invariabil al drapelelor şi până la acest amendament! Chiar şi anul acesta, steagul secuilor, galben-albastru, a fost prilej de scandal. Unul dintre deputaţii UDMR din comisie a arătat că legea românească nu a interzis nici până astăzi utilizarea acestor simboluri, dar înscrierea acestui drept în Constituţie este o garanţie mai solidă.

Este de semnalat că, în mod riguros, amendamentele care au fost adoptate până acum nu restrâng în niciun fel drepturile şi libertăţile cetăţeanului. În anumite cazuri, drepturile sunt extinse, în cele mai multe rămân la fel ca în Constituţia actuală. Mai pot fi semnalate amendamente care consolidează drepturi deja consacrate: respectarea secretului corespondenţei şi al tuturor comuncaţiilor electronice sau interzicerea folosirii în proces a probelor obţinute ilegal.

Există şi amendamente bine intenţionate, dar care sunt la limita constituţionalităţii. Desigur, revine Curţii Constituţionale să decidă acest lucru, dar ţinând seama de dezbaterile din trecut putem reţine că interzicerea migraţiei politice ar purtea fi contestată. Cu toate acestea, amendamentul răspunde unei mari aşteptări sociale: “Calitatea de senator sau deputat încetează la data demisiei din partidul sau formaţiunea politică din partea căruia a fost ales.”

Au fost adoptate şi multe amendamente referitoare la arhitectura statului şi care exprimă, fireşte, sensul anti-prezidenţial al spiritului public actual. Sunt şi alte amendamente care fie par inoportune din perspectiva guvernului, (cum ar fi acela referitor la obligaţia statului de a-şi achita datoriile), fie sunt contestate de asociaţiile profesionale cum ar fi textul care îl obligă pe judecător să plătească daune celui pe care l-a nedreptăţit prin eroare judiciară. E doar un bilanţ parţial. De altfel, unele din amendamentele aprobate iniţial au fost ulterior retrase aşa încât nu se pot formula, de pe acum, concluzii categorice.