1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Nou raport ONU avertizează cu privire la catastrofele provocate de încălzirea globală

Cu câteva zile înainte de debutul conferinţei internaţionale climatice din insula indoneziană Bali, ONU a apelat la toate ţările participante să decidă măsuri obligatorii de combatere a emisiilor de dioxid de carbon.

default

Efect al încălzirii globale în Spania: barcă pe uscat, după retragerea apei

Apelul ONU vine după prezentarea simultană, în capitalele Brasilia, Geneva şi Berlin, a raportului privind dezvoltarea globală. Concluzia esenţială a acestuia: cel mai mult de suferit de pe urma încălzirii globale vor avea tot ţările cele mai sărace ale lumii, care sunt afectate deja major de consecinţele modificărilor climatice.

Omenirea mai are puţin timp la dispoziţie pentru a evita consecinţele potenţial catastrofale ale modificărilor climatice, se spune în ultimul raport privind dezvoltarea mondială. În acest scop, emisiile de dioxid de carbon trebuie reduse cu 80% până în 2050, pentru a încetini încălzirea globală. Avertismente aspre fuseseră publicate deja în raportul privind clima pe glob. Potrivit acestora, schimbările climatice ar putea reduce la jumătate productivitatea agricolă a continentului african, în special din cauza secetei. Autorii ultimului raport, privind dezvoltarea globală, sunt şi mai pesimişti. Guido Schmidt-Traub, de la programul de dezvoltare al ONU:

„Există indicii că aceste prognoze ar putea fi chiar mai grave, deoarece consiliul climatic nu a luat în calcul şi efectele încălzirii globale asupra creşterii plantelor. Dacă luăm în calcul şi aceste probleme, Africa ar putea pierde peste jumătate din productivitatea sa agricolă. Consecinţele ar fi grave, ar afecta direct lupta împotriva sărăciei, tocmai în cel mai sărac continent.”

O creştere a temperaturii globale cu peste două grade Celsius ar putea arunca în foamete alte 600 de milioane de persoane în Africa. Alte 200 de milioane şi-ar pierde locuinţele în inundaţii, potrivit documentului amintit. 400 de milioane de oameni ar putea fi afectaţii de maladii grave, precum malaria. Ca să evităm toate acestea, este nevoie în primul rând de mai mulţi bani pentru măsurile de protecţie.

Ţările industrializate trebuie să acţioneze în acest sens, este opinia ministrului german pentru cooperare economică şi dezvoltare, Heidemarie Wieczorek-Zeul:

„Este vorba în primul rând de cooperare în domeniul tehnic. Din discuţiile purtate cu partenerii noştri africani în diversele forumuri, ştiu că aceste ţări au mare nevoie de energie. Au rate de creştere economică de 5-7% şi au nevoie desigur de acces la energie. De aceea trebuie construită o infrastructură energetică pe termen lung.”

Ministrul federal se gândeşte primordial la energiile regenerabile. Totuşi doamna Wieczorek-Zeul ştie că în principal statele asiatice în plină dezvoltare se axează tot mai mult pe energia pe bază de cărbuni:

„Aceste ţări nu întreabă dacă pot să deschidă o nouă mină de cărbuni, tot a doua zi. Pur şi simplu o fac. Şi asta la o populaţie de 1,3 miliarde, cum este cazul Chinei. De aceea suntem atât de interesaţi de cooperarea cu aceste ţări, China şi India în special.”

Energia nucleară nu este o soluţie pentru responsabilul german, din cauza chestiunilor de siguranţă şi a problemei nerezolvate a depozitării deşeurilor nucleare.

Cât de mare este încercarea care stă în faţa omenirii ne arată statisticile raportului experţilor ONU, care cuprinde cifre înfricoşătoare. Guido Schmidt-Traub:

„O statistică impresionantă pentru mine este că doar cei 19 milioane de locuitori ai New York-ului produc mai multe gaze cu efect de seră decât cele 766 de milioane de persoane din cele mai sărace ţări ale lumii. Aceste gaze, odată emise, rămân în atmosferă timp de 100 de ani. Efectul este deci tot mai mare. De exemplu, un cetăţean britanic emite în fiecare an 1100 de tone de dioxid de carbon, faţă de doar 23 de tone pe cap de locuitor în India.”

Date care arată clar cine este responsabil pentru încălzirea climatică din prezent: statele industrializate.