Nou raport anual privind condamnările la moarte în Iran

Astfel, cu un număr de 580 de condamnări oficiale, Iranul ocupă o poziţie înaltă în clasamentul numărului de condamnări la pedeapsa capitală, raportat la cel al populaţiei.

La sfârşitul anului trecut, Amnesty International cataloga condamnarea la moarte a zece persoane suspectate de consum de droguri drept "un carnagiu" al justiţiei iraniene. Din luna mai a anului 2012, organizaţia londoneză sus-menţionată a numărat nu mai puţin de 344 de condamnări la moarte, iar raportorul ONU privind Iranul, Ahmad Shaheen, spune că numărul condamnărilor ar fi chiar şi mai mare.

Conform informaţiilor oficiale, între 2005 şi 2008, condamnate au fost 938 de persoane. Această cifră aproape că s-a dublat în intervalul de timp 2009-2012, ajung la 2200 de cazuri.

Tendinţă crescătoare

O tendinţă ascendentă a cunoscut şi numărul execuţiilor publice. Conform lui Ahmad Shaheen ar fi fost pronunţate în Iran peste 400 de astfel de pedepse. În schimb, organizaţia Iran Human Rights este de părere că cifrele oficiale nu reflectă totalul execuţiilor publice. Unele informaţii, ce-i drept neconfirmate, vorbesc despre alte 570 de execuţii publice.

Deficitul de imagine cu care se confruntă Iranul din cauza ratei foarte mari a condamnărilor la moarte este o problemă pe care, recent, a admis-o inclusiv Mohammad Javad Larijani, secretarul general al consiliului pentru drepturile omului şi consilier al supremului lider spiritual al ţării, ayatolahul Khamenei. Într-un interviu acordat postului de televiziune Euronews, Larijani a declarat: "În Iran există prea multe execuţii. E un lucru rău".

Fapt este că rata mare a condamnărilor la moarte este cauzată de mediul legislativ. "Infractorii la care se stabileşte că sunt implicaţi în comerţul cu droguri reprezintă 74 la sută din numărul total al condamnărilor. Aceste lucruri nu ar trebui, în opinia mea, să fie considerate drept delicte grave. Avem nevoie de o lege nouă, care însă este respinsă de mulţi politicieni", mai spune Larijani.

Numeroşi analişti occidentali se îndoiesc însă de veridicitatea spuselor lui Larijani şi arată cu degetul spre statisticile oficiale, conform cărora doar 3 la sută dintre condamnări ar avea la bază traficul sau consumul de droguri. Alte delicte care atrag după sine condamnarea la moarte sunt violurile, crima sau jaful armat.

În lumina viitoarelor alegeri din iunie 2013, când unele voci occidentale spun că s-ar putea înmulţi condamnările la moarte pe motive de convingeri politice, purtătorul de cuvând al "Iran Human Rights" solicită ONU să considere execuţiile publice drept "lezare a demnităţii umane".

Clasamentul AI

În clasamentul prezentat de Amnesty International luna aceasta care priveşte numărul de condamnări la moarte la nivel global în 2012, China ocupă primul loc. Aici au avut loc mai multe condamnări decât în toate celelalte state ale lumii la un loc (în care pedeapsa cu moartea este încă în vigoare). Astfel, conform AI, în China ar fi avut loc peste 1000 de execuţii. Pe locul doi se situează Iranul, unde au avut loc cel puţin 314 condamnări, iar pe locul trei, Irakul. Acestea sunt urmate de Arabia Saudită, cu cel puţin 79 de execuţii şi de Statele Unite, unde au fost executate 43 de persoane.

În acelaşi clasament apar şi ţări precum Sudanul (19 execuţii) sau Somalia şi Coreea de Nord cu câte 6 execuţii.