1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Notiţe europene

Presedintele SUA G.Bush in Irlanda

default

Sosirea în Irlanda a preşedintelui G.Bush se înscrie într-o tradiţie bine stabilită, mai ales în perioadele electorale. Fondatorul republicii Irlanda Eamon de Valera s-a născut la New York. In 1963 John Kennedy a fost primul preşedinte american în exerciţiu care a vizitat Irlanda. I-a urmat în 1970 Richard Nixon şi în 1984 Ronald Reagen iar apoi de trei ori Bill Clinton îm 1995,98 şi 2000. Şi în aprilie 2003 G.Bush. Cei cinci preşedinţi au în comun faptul că au o descendenţă irlandeză ca de alptfel 30,40 de milioane de americani.In 1984 Ronald Reagen amintea cu prilejul vizitei sale că “pentru mulţi americani o vizită în Irlanda reprezintă o întoarcere acasă. Este în orice caz sigur în ceea ce mă priveşte”,a afirmat el. Conştient de resentimentele suscitate în Europa de politica sa externă, preşedintele G.Bush a lansat deja în timpul vizitelor făcute în Italia şi Franţa campania de recîştigare a simpatiei ,mai ales în rîndul alegătorilor americani de origine irlandeză.

Comisia europeană a anunţat alocarea între 2004 şi 2006 a pete 24 de miliarde de euro ca ajutor pentru cele zece state noi care au aderat la 1 mai la Uniune. Din această sumă jumătate va reveni Poloniei. Noile programe vor duce la depăşirea unor disparităţi în sînul Uniunii Europene lărgite şi vor favoriza integrarea şi legăturile teritoriale. De la 1 mai a.c. populaţia Uniunii Europene a sporit cu 20 la sută, dar produsul naţional brut cu doar 5 la sută, două cifre ce ilustrează diferenţele de dezvoltare între cele două părţi ale Europei. Ajutorul Uniunii Europene se va concentra spre ţările cele mai sărace. El cuprinde şi un aşa numit ” ajutor de coeziune” atribuit statelor cu un PIB inferior procentului de 90 la sută din mijloacele comunitare.

Problema şomajului continuă să fie tema numărul unu în Europa, potrivit unui recent sondaj din care reiese că 47 la sută din europeni privesc cu îngrijorare situaţia dezolantă de pe piaţa muncii. La nivelul ţărilor din cele opt state vizate ,cinci au indicat şomajul ca problema cea mai stringentă .Urmează cu 27 la sută criminalitatea, cu 13 la sută sistemul sanitar şi cu 11 la sută problemele legate de străini. Totuşi în Germania 77 la sută dintre cetăţeni şi în Polonia 73 la sută consideră că şomajul ca problema numărul unu de rezolvat. Pentru germani pe locul doi se situează problema asigurării pensiei, care este importantă doar pentru 10 la sută dintre europeni. 20 la sută dintre germani îşi văd periclitată pensia. 16 la sută îşi fac griji pentru stabilitatea economică şi 14 la sută pentru evoluţia nesigură a îngrijirii medicale. In Olanda criminalitatea se află pe primul loc. Cele mai mari griji pentru sănătate şi le fac britanicii . Acestui sector îi atribuie importanţă atît italienii cît şi olandezii .Tema străinilor şi a solicitanţilor de azil este viu dezbătută în Marea Britanie. In Spania şomajul şi combaterea terorismului basc sunt temele predilecte .Pentru 54 la sută dintre spanioli terorismul reprezintă în prezent tema numărul unu. Aşadar cîte ţări atîtea priorităţi.

Pe un soare radios mii de locuitori ai Groenlandei îmbrăcaţi în costume naţionale ,în prezenţa reginei Margareta a doua a Danemarcii au sărbătorit pe 25 iunie ziua autonomiei interne . La Nuuk capitala teritoriului danez, locuitorii au invadat străzile pentru a admira sosirea suveranei daneze la bordul yahtului Dannebrog. Regina în costum naţional groenlandez din lînă şi piei de focă, însoţită de prinţul Henrik în ţinută de amiral a fost aclamată de mulţime. Cuplul regal a pătrus pe jos în biserica roşie din lemn unde a asistat la un serviciu divin. Ataşamentul groenlandezilor pentru familia regală este unic .Chiar dacă în prezent se vorbeşte de independenţa insulei, locuitorii unsulei îi iubesc pe monarhii danezi. Populată de 57.000 de locuitori pe o suprafaţă de 2,2 milioane de km. pătraţi ,în mare parte acoperită de gheţuri , ”terra verde” cum a fost numită de vikingul Erik cel roşu în secolul al zecelea a devenit colonie daneză în 1721 transformată în 1953 în departament ,beneficiind din 1979 de un statut de autonomie internă. Strategic aşezată între America de nord şi Europa, insula a adăpostit timp de peste 50 de ani o bază radar americană la Thule care a servit ca avanpost de alertă conta unor eventuale atacuri sovietice în timpul războiului rece.

  • Data 24.06.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Preda
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1fT
  • Data 24.06.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Preda
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1fT