1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Notiţe europene

Unificarea Europei,succesul cel mai mare al ultimelor secole

default

Reuniunea tripartită hispano-franco-germană de la Madrid a reprezentat un bun prilej pentru ţara gazdă de a sublinia dorinţa de strîngere a relaţiilor cu Franţa şi Germania, ţările cele mai puternice ale Uniunii Europene, a afirmat şeful guvernului spaniol Luis Zapatero. Uniunea Europeană este fără cea mai mică îndoială succesul istoric cel mai relevant al ultimelor secole, a afirmat Zapatero. Uniunea Europeană este un proiect politic de unitate care va dispune de o constituţie şi prin urmare va împărtăşi valori comune ,o cartă comună, o monedă comună o politică economică şi socială comună şi va avea relaţii bune cu toate statele din Uniunii ,care reprezintă primul cadru de coexistenţă la nivel internaţional . Europa a fost motorul cel mai important al progresului Spaniei în cursul ultimilor 25 de ani, a subliniat Zapatero , un partizan convins al noii Constituţii.

Uniunea Europeană are nevoie de o pauză înainte de a trece la noi aderări, consideră fostul cancelar Helmut Schmidt. Mai întîi trebuie depăşite deficitele instituţionale, economice şi politice. Un eşec al proiectului sau transformarea Uniunii Europene doar într-o zonă a liberlui schimb nu este imposibilă. Schmidt a afirmat însă că Uniunea celor 25 de state va avea un nucleu intern din care vor face parte cu siguranţă Franţa şi Germania, ca şi alte state fondatoare Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg.

Profesorul universitar ,specialist reputat în probleme europene ,director al Centrului de cercetări europene al universităţii Oxford, Timothy Garton Ash a atars atenţia asupra pericolului barierelor virtuale care riscă să se ridice pe bătrînul continent între cei bogaţi şi cei săraci, între Est şi Vest, între musulmani şi creştini. De la atentatele din 11 sept. 2001 au apărut numeroase bariere, bariere spirituale care ameninţă după părerea sa să împiedece răspîndirea valorilor democratice. ”Lumea liberă ”,cartea sa este o lucrare polemică care răspunde la un alt eseu controversat ”Putere şi slăbiciune” semnat de americanul Robert Kagan în 2001. Acesta consideră că americanii şi europenii nu sunt atît de apropiaţi şi nu împărtăşesc aceleaşi puncte de vedere asupra lumii. Ash consideră că rădăcinile crizei transatlantice nu se găsesc atît în 11 sept.2001, ci în 11 noiembrie 1989, ziua căderii ziduluiu berlinez care a marcat sfîrşitul comunismului în Europa. Odată cu căderea zidului duşmanul comun a dispărut. In anii 90 a existat nostalgia acestui duşman. Pentru numeroşi americani acest duşman a revenit sub forma reţelei teroriste Al Qaeda a lui Ossama ben Laden. In Europa nu ne simţim în război şi aceasta este o mare diferenţă. Europenii au probleme lor proprii, simt nevoia de a se poziţiona acum cînd nu mai există cortina de fier între vest şi est. Europenii care trec printr-o criză de încredere sunt tentaţi să stea în expectativă, tocmai acum cînd există un prilej unic pentru o strategie nouă geopolitică. Asch consideră însă că atît europenii cît şi americanii trebuie să facă eforturile necesare. Americanii să renunţe la reflexele unilateraliste şi să-şi întărească legăturile cu partenrii europeni. Aceştia la rîndul lor să ştie încotro vor să se îndrepte. Franţa şi Marea Britanie trebuie să renunţe la reflexele gaullsite şi respectiv eurosceptice. Ash pledează pentru un compromis istoric între Franţa şi Marea Britanie. Trebuie să ne gîndim, consideră el a Turcia,Ucraina,Rusia şi la Maghreb. Viitorul Europei va fi dictat de frontiere.

Polonezii consideră că şomajul care atinge în prezent 20 la sută din populaţia activă a ţării şi corupţia sunt marile eşcuri ale celor 15 ani de democraţie, potrivit unui recent sondaj, realizat cu prilejul aniversării constituirii primului guvern ne comunist, cel al lui Tadeusz Mazowiecki în 1989. 77 la sută dintre polonezi estimează că problema şomajului este cel mai mare eşec al perioadei de tranziţie,iar 45 la sută consideră că intarea ţării în Uniunea Europană la 1 mai anul curent, libertatea de expresie şi cea de călătorie sunt cele mai mari succese ale acestei perioade . Alte eşecuri sunt considerate a fi corupţia, necinstea clasei politice, asistenţa medicală deficitară.

In cartierul european al capitalei belgiene ,în piaţa Schumann a fost deschisă începînd de luni expoziţia: imaginea Europei. Sub formă de colaje este prezentată istoria Europei. Pe un perete panoramic de 80 de metri vizitatorul poate urmări etapele unificării continentului după cel de al doilea război mondial. Sunt prezentate de asemenea cele 25 de state membre ale Uniunii Europene cu specificiatea lor şi cifrele statistice. Uniunea Europeană are nevoie pe lîngă simbolurile vechi de noi simboluri atrăgătoare şi dinamice, consideră arhitectul olandez Rem Kohlhaas care a conceput expoziţia de la Bruxelles.

Ucraina s-a arătat preocupată de activităţile româneşti din Delta Dunării care riscă să creeze o ”mare Aral” în centrul Europei, aluzie la catastrofa ecologică care a transformat în anii 60 marea Aral într-un deşert de nisip şi sare. România a admis că s-au efectuat lucrări de amploare limitată pe braţul Sfîntului Gheorghe, dar doar înainte de 1990 ,într-o vreme cînd delta nu făcea parte din patrimoniul universal protejat de organizaţia Unesco.

  • Data 16.09.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Preda
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1cO
  • Data 16.09.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Preda
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1cO