Notiţe Europene

La Bruges,în Belgia, In faţa studenţilor Colegiului Europei, un institut de învăţămînt superior ce a format generaţii de responsabili europeni, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso a estimat că în Europa celor 25 rolul Comisiei este mai important ca niciodată. Comisa trebuie să dea dovadă de independenţă ,să fie credibilă şi puternică. Este nevoie de responsabili politici cu o veritabilă vocaţie europeană, capabili să facă faţă extremismelor şi populismelor. Barosso a mai deplîns solitudinea executivului european care se găseşte adeseori izolat în încercarea de a concilia interese diferite şi de multe ori contradictorii exprimate de statele membre cu titlul individual şi de către parlamentul european. Barosso a mai evidenţiat necesitatea stimulării cercetării ştiinţifice în Uniunea europeană.Banca economică de reconstrucţie şi dezvoltare va pune accentul în perioada 2005-2006 în Rusia pe o mai mare diversificare a economiei încă prea dependentă de petrol. Ea a cerut guvernului să accelereze reformele instituţionale pentru a se încuraja în continuare creşterea economică şi a face economia mai puţin vulnerabilă la evenimentele din afară. Reformele sunt necesare pentru a clarifica rolul statului şi regulile de joc pentru întreprinderile private.

Pactul de stabilitate european poate fi modificat dar nu denaturat, a declarat preşedintele Comisiei europene Jose Manuel Barosso, referindu-se la dilema în care se află Italia de a nu încălca acest pact şi de a reduce concomitent impozitele. După opinia lui Barosso, în această privinţă în Europa se înfruntă două tabere. Pe de-o parte cei care urmăresc introducerea atîtor modificări încît în final pactul va fi denaturat, pe de alta cei care vor să lase totul aşa cum s-a stabilit. Barosso pledează pentru o cale de mijloc. El a mai spus că dacă un guvern vrea să reducă taxele, el trebuie să reducă şi chletuielile. Cei ce se gîndesc să relanseze dezvoltarea ecopnomică prin depăşirea cheltuielilor , se înşeală. Premierul Italiei Silvio Berlusconi a criticat frînele pe care le pune Pactul de stabilitate, declarînd că în Europa există un impuls foarte puternic de revizuire a liniilor rigide ale Acordurilor de la Maastricht. Potrivit acordurilor de la Maastricht valoarea monezii euro a fost evaluată prea sus, penalizîndu-se în acest fel în mod artificial artificial competitivitatea industriilor şi serviciilor naţionale.

In Europa de est are loc o răspîndire spectaculoasă a maladiei Sida . In ţările din fosta Uniune Sovietică 80 la sută din cazurile înregistrate s-au produsd la tineri cu vîrste între 15 şi 29 de ani. In comparaţie în Europa occidentală doar 30 la sută din persoanele infectate se situează în această categorie de vîrstă. In Ucraina maladia Sida este cel mai bine instalată, dar Rusia cu 860.000 de persoane seropozitive la finele lui 2003 este confruntată cu cea mai mare epidemie din regiune. Peste o treime din persoanele infectate sunt femei.

Inundaţii, atacuri teroriste, epidemii, asemenea catastrofe nu ţin seama de frontierele naţionale. Statele membre ale Uniunii europene colaborează în caz de catastrofe , schimbă informaţii şi se ajută .Comisa de la Bruxelles are în vedere însă crearea unei centrale europene de criză .Proiectul se numeşte Argus ,după numele personajului din mitologia greacă. Se urmăreşte crearea unei bănci de date care să cuprindă toate informaţiile necesare , ca şi alcătuirea unui comandament de criză din care vor face parte reprezentanţi ai centrelor de supraveghere pe plan naţional.

După opt ani de cercetări asidue, jurnalistul portorican Hector Feliciano a prezentat la Madrid versiunea definitivă, revizuită şi mărită, a cărţii sale ”Muzeul dispărut ” publicată în 1997 referitoare le cele peste 300.000 de opere de artă şi a celor un milion de cărţi şi manuscrise spoliate din colecţiile particluare europene de către nazişti. Cea mai lovită ţară a fost Franţa de unde s-au furat o sută de mii de opere de artă. In total 293 colecţii particulare printre care cea a lui Rothschild, a bancherilor David Weill sau a lui Paul Rosenberg, cel care i-a vîndut în anii 20 tablourile lui Picasso au fost victimele spolierilor naziste. Mareşalul Goering urmărea să creeze un muzeu cu toate obiectele acaparate în oraşul Linz din Austria.