1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Norvegia: crimă împotriva umanităţii?

Sute de mii de norvegieni au ieşit în stradă ieri şi azi spre a-şi manifesta solidaritatea şi a omagia cele 76 de victime ale băii de sânge săvârşite vineri de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik.

default

Sute de mii de persoane au comemorat victimele atacurilor în faţa primăriei din Oslo

Cum îl va trata justiţia norvegiană? A acţionat el de unul singur? Iată tot atâtea întrebări care se pun cu insistenţă în aceste zile şi s-ar putea să nu-şi găsească multă vreme răspunsul definitiv.

În faţa celui mai amplu masacru de acest fel din istoria ei, prospera Norvegie încearcă să-şi regăsească echilibrul. Autorităţile şi-au revizuit bilanţul, reducând numărul oficial al morţilor de la peste 90 la 76. Se pare că unele victime fuseseră numărate de mai multe ori, semn al teribilei nervozităţi care a pus stăpânire pe mica ţară scandinavă, cu o populaţie de patru milioane şi jumătate de oameni.

Cu toate acestea, reacţia norvegienilor la tragedia de la finele săptămânii trecute s-a dovedit a fi exemplară, la mare distanţă de varii impulsuri gregare, la mare distanţă şi de ieşiri denotând dorinţa vindictei. În schimb, atât guvernanţii cât şi oamenii şi-au manifestat clar adeziunea la democraţie şi hotărârea de a-şi menţine deschisă societatea.

În răstimp, justiţia şi poliţia au continuat să muncească intens. Pedeapsa maximă pentru crimă nu depăşeşte în Norvegia 21 de ani. Ca atare, autorităţile se gândesc să-l traducă în judecată pe prezumtivul atentator, care şi-a admis de altfel fapta, fără să se recunoască vinovat, pentru crime împotriva umanităţii. Pentru asemenea crime inculpaţii condamnaţi sunt pasibili de pedepse de până la 30 de ani de închisoare.

Pe moment poliţia se arată convinsă că făptaşul a acţionat de unul singur. Forţele de securitate l-au arestat în baza articolului codului penal privind terorismul. Statutul său e, în prezent, cel de „suspect oficial”.

Norwegen nach den Anschlägen in Oslo und Utøya

Principalii reprezentanţi ai clasei politice şi familiei regale norvegiene, la ceremoniile în memoria victimelor

În mod evident Breivik ar fi dorit să se folosească de prilejul arestării sale pentru a ţine discursuri propagandistice. Autorităţile i-au refuzat acest privilegiu şi-l vor ţine la izolare cel puţin 4 din cele 8 săptămâni ale arestului său preventiv.

Nu se ştie câtă vreme vor putea să-l împiedice să transforme procedurile judiciare intentate împotriva sa în platforma unui agit-prop de extremă dreapta.

În timpul interogatoriului său, Breivik, pe care l-a examinat şi un psihiatru, a declarat că ar fi acţionat de unul singur. Tot el însă a evocat şi ipotetica existenţă a altor două celule, o declaraţie de natură să alerteze nu numai oficialităţile norvegiene.

Implicaţii în afara Norvegiei

În ultimele zile atât poliţia germană cât şi cea britanică au investigat febril posibilele legături ale inculpatului cu extrema dreaptă şi mişcările neonaziste din Republica Federală şi Regatul Unit.

În ce-i priveşte pe colegii lor norvegieni, aceştia vor fi nevoiţi să-şi examineze autocritic prestaţia de vineri. De ce oare au avut nevoie poliţiştii norvegieni de timp atât de îndelungat înainte să pună capăt amocului? De ce au încercat să ajungă la locul faptei cu o ambarcaţiune stricată, pierzând timp preţios? Şi de ce n-au reuşit să-l depisteze pe Breivik înainte de a-şi comite fapta, deşi omul intrase vremelnic în colimatorul serviciilor de securitate?

Evenimentele norvegiene au alarmat şi oficialităţile germane. Unii parlamentari au cerut reintroducerea dreptului de stocare preventivă de date, un demers respins de ministrul federal al justiţiei. Iar expertul pentru probleme de politică internă al CDU, Hans-Peter Uhl, s-a pronunţat în favoarea controlării mai severe a Internetului şi sancţionării net mai drastice a delictelor de instigare la ură naţională, religioasă ori rasială.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident

Vă mai recomandăm