Noile metode de recrutare ale UE

Instituţiile europene au 40.000 de angajaţi la Bruxelles, Luxemburg, Strasbourg şi alte oraşe. Potrivit folclorului răspândit în opinia publică, aceştia ar avea condiţii de lucru foarte bune, salarii mari şi garanţia unui job pe viaţă. În acest context, normal că nu lipsesc candidaţii.

Uniunea Europeană vrea să schimbe însă procesul de selecţie, pentru a-şi asigura angajaţi din rândul celor mai buni şi deştepţi absolvenţi europeni. În acest sens, a demarat inclusiv o campanie pe YouTube, în care promovează oportunităţile oferite de instituţiile europene:

"Cele mai bune oportunităţi de avansare şi un mediu de lucru multicultural. Cine este cetăţean european şi vorbeşte minim două limbi europene poate să-şi depună candidatura...", se spune în reclama de pe YouTube.

Depunerea candidaturii este însă doar un prim pas. 350.000 de persoane au făcut acest pas în ultimii ani. Doar 10.000 au primit însă o slujbă. Judith Bürger se numără printre norocoşii care au trecut cu brio dificilul proces de selecţie. "Nu a fost uşor. Mai întâi trebuie să cunoşti problematica Uniunii Europene. Am făcut Studii Europene şi eram pregătită, dar întrebările au fost foarte specializate şi a fost necesară o pregătire anterioară solidă."

Literatura de specialitate de pregătire pentru examen se găseşte în majoritatea librăriilor din Bruxelles, dar greul abia începe. Judith Bürger spune că după trecerea concursului candidatul intră într-o listă de rezervă şi trebuie să-şi caute singur un job în cadrul instituţiilor europene, ceea ce poate fi un proces foarte lung şi dificil.

Timp de 50 de ani Uniunea şi-a selectat astfel angajaţii. Procesul nu mai funcţionează însă optim în prezent.

Britanicul David Bearfield este şeful Biroului pentru Personal al UE şi a conceput în ultimii ani reformarea procesului de selecţie a angajaţilor. Potrivit proiectului, decizia privind o candidatură se va lua în 5-9 luni. O preselecţie va fi organizată în ţările membre, sub forma unui test computerizat. Cei mai buni 1000 de candidaţi vor fi invitaţi la Bruxelles şi supuşi timp de o zi unor teste complete. David Bearfield explică ce calităţi trebuie să aibă un astfel de candidat:

"Foarte importantă este capacitatea de a analiza contexte complicate. O capacitate foarte bună de comunicare, rezistenţă la un program de muncă solicitant şi uneori frustrant sunt alte calităţi. De asemenea, capacitatea de a activa într-un mediu de lucru politic. Nu în ultimă instanţă, candidatul trebuie să poată relaţiona bine într-un mediu multicultural, cu angajaţi din 27 de ţări şi vorbitori de 23 de limbi."

În legătură cu limbile, candidatul trebuie să fie fluent în cel puţin încă o limbă faţă de cea natală. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Cât despre condiţiile condiţiile salariale deosebit de bune - Judith Bürger nu crede că funcţionarii europeni sunt exagerat de bine plătiţi:

"Nu e vorba de 15.000 de euro salariu cum se citeşte prin tabloide. Condiţiile sunt bune, dar dacă nu ar fi aşa angajaţii s-ar orienta spre sectorul privat. Funcţionarii europeni vorbesc între două şi cinci limbi străine, au unul sau două Mastere, îşi părăsesc ţara de baştină pentru a lucra pentru Europa, stau departe de familii. Nu mi se pare că sunt nişte condiţii exagerat de bune."

Autori: Martin Bohne / Ovidiu Suciu
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu