Noi tensiuni în jurul Universităţii Babes-Bolyai

UDMR nu a contribuit cu nimic la manifestaţiile care s-au defăşurat la Cluj, Oradea sau Miercurea Ciuc, ele fiind opera unor tineri maghiari, care au faţă de UDMR o poziţie mai curînd polemică. Opinia lor este că UDMR, în ciuda unor achiziţii în beneficiul maghiarilor nu a reuşit totuşi să atingă cele mai importante obiective, unul dintre ele fiind chiar redeschiderea Universităţii maghiare Bolyiai. Cel puţin din perspectiva acestui obiectiv cu o puternică încărcătură simbolică, UDMR pare să fi eşuat. În ochii multora UDMR se confundă cu autorităţile de la Bucureşti. Totuşi liderii UDMR au o atitudine cel puţin simpatetică cu aceste manifestaţii chiar dacă nu le aprobă întrutotul. "Tinerii, a spus Marko Bella, au dreptate cînd revendică o universitate maghiară de stat, dar nu cred că acest lucru trebuie obţinut prin scindarea UBB. La această universitate, a argumentat liderul UDMR, este nevoie de catedre şi facultăţi în limba maghiară. O universitate maghiară nu se obţine prin manifestări stradale, ci prin demersuri politice. Manifestările stradale nu ar duce la nici un rezultat", a încheiat Marko Bella.

Întrebarea este dacă UDMR are mijloace pentru a detensiona situaţia şi de a oferi o soluţie. Argumentele aduse de partea română şi parţial de UDMR şi potrivit cărora în cadrul Universităţii multiculturale, aşa cum a structurat-o rectorul Andrei Marga, ar exista un cadru suficient de manifestare pentru maghiari nu reuşeşte să convingă.

De altfel în cadrul Universităţii există tensiuni între cele două părţi tocmai datorită faptului că secţiile maghiare reclama lipsa autonomiei reale. Soluţia lui Andei Marga, aceea de a dezvolta conceptul de multiculturalism, este în opinia maghiarilor un alibi pentru a menţine dominaţia majorităţii asupra minoritarilor. Situaţia rămîne însă extrem de dificilă, de vreme ce UDMR, singura grupare care are mijloace de exprimare în Parlamentul şi Guvernul de la Bucureşti nu îndrăzneşte să preia mesajul protestatarilor, de teama reacţiei majorităţii româneşti. De altfel preşdintele PD Emil Boc, clujean la rîndul său a spus apăsat că problema scindării Universităţii "Babeş-Bolyai" este un subiect închis, aceasta fiind, în opinia sa un model de colaborare interculturală.

În acest timp însă nemulţumirile sporesc şi riscă să ducă la două rezultate, fie la o radicalizare a poziţiilor, fie la o creştere a emigraţiei maghiare.