1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Noi scandaluri şi cui folosesc ele

Litigiul ruso-ucrainean, situaţia din Orientul Mijlociu şi noul caz de spionaj dublu, de care par să fi profitat SUA, dar care a reîmpovărat masiv raporturile germano-americane, iată câteva din subiectele presei apusene.

„America se joacă cu prietenia Germaniei”, a declarat preşedintele Republicii Federale, Joachim Gauck, aminteşte Frankfurter Allgemeine Zeitung, reliefând că „Berlinul vrea elucidarea” cazului de spionaj dublu pentru care a fost arestat un agent al serviciului secret extern german, BND.

Cotidianul din Frankfurt îl citează şi pe ministrul german de externe, Steinmeier, care a cotat noul caz de spionaj anti-german ca „nefiind neînsemnat”. Totuşi, ziarul îl cotează pe agentul dublu ca fiind „inofensiv”, chiar dacă, potrivit aceluiaşi cotidian, „serviciile germane vor trebui să-şi pună nişte întrebări”.

Şi Süddeutsche Zeitung din München se opreşte pe larg asupra „indignării” iscate de spionul american din serviciul secret extern al Germaniei, „BND”. Cotidianul bavarez le reproşează americanilor lipsa de recunoştinţă faţă de Angela Merkel, „cea mai bună aliată pe care şi-o putea dori Obama”. Gratitudinea s-ar fi impus devreme ce, în relaţiile cu Moscova, Merkel întreţine raporturi cu Putin la care nu are acces Obama. Or, preşedintele american i-ar fi „cerut cancelarei încrederea, fără să facă nimic ca s-o merite”.

Nu mulţi analişti dispun de sagacitatea de a depista cui prodest noul scandal. Prea puţini reliefează că Moscova şi Beijingul sunt capitalele care, politic, profită din plin de pe urma noului scandal, izbucnit după ce agentul dublu al BND a încercat să-i contacteze şi pe ruşi, pentru a le vinde şi lor niscai secrete.

Alţi comentatori abordează situaţia militară din estul Ucrainei. „S-a întors oare foaia în conflictul ucrainean?” Se întreabă Neue Zuercher Zeitung, cot la cot cu alte ziare apusene, comentând recucerirea, de către trupele guvernului din Kiev, a oraşelor Slaviansk şi Kramatorsk.

Ziarul elveţian evocă în context „angajamentul Ucrainei, asumat la Berlin, de a reveni la masa negocierilor, o promisiune de care după recentele ei succese militare n-ar prea mai vrea să-şi amintească”.

Cotidianul din Zuerich menţionează regruparea separatiştilor pro-ruşi în Doneţk, şi refuzul lor de a admite că au suferit o înfrângere şi că au fugit din faţa duşmanului. Ziarul reia şi afirmaţiile şefului Consiliului de Securitate ucrainean, Parubi. Potrivit celui din urmă, forţele Kievului ar fi recapturat 17 localităţi şi ar controla două treimi din Donbass.

Ziarul reproduce apoi estimările unor surse ruseşti considerate independente, precum Nezavisimia Gazeta, care au relativizat declaraţia lui Parubi. Neue Zuercher Zeitung scoate în evidenţă şi presiunile exercitate de Kremlin, care, potrivit unor surse ale Ministerului de Externe de la Moscova, ar verifica posibilitatea dislocării de aşa-zise „trupe de pace” în Ucraina.

Last but not least, ziarul consemnează informaţiile furnizate vineri de Kiev, unde s-a semnalat reconcentrarea unor trupe ruseşi la frontiera comună, unde ar fi staţionaţi în prezent 50.000 de militari.

La rândul său, cotidianul polonez Rzeczpospolita salută victoriile obţinute de nişte "forţe militare ucrainene care, până de curând, păreau incapabile", dar al căror triumf la Slaviansk e doldora "de forţă simbolică" şi ar putea fi cotat "ca act de naştere al unei noi armate" a Ucrainei. Izbânda de la Slaviansk, mai scrie ziarul, „întăreşte şi patriotismul ucrainean, care, prin forţa lucrurilor, e antirus”.

Şi tensiunile din Orientul Mijlociu fac obiectul unor ample relatări şi comentarii. Nu puţine ziare recapitulează evenimentele care au început cu răpirea şi asasinarea a trei elevi israelieni, tustrei adolescenţi, fiind urmate de prezumtiva ucidere din răzbunare, a unui tânăr palestinian, şi el în vârstă de numai 16 ani.

Dagsavisen admite că israelienii şi palestinienii s-au omorât unii pe alţii şi în trecut. Ziarul norvegian crede însă că noutatea ar consta acum în faptul că „litigiul nu se mai reduce la diferenţe teritoriale sau religioase”, ci ar determina „sate întregi să se confrunte. Iar incertitudinea domneşte de ambele părţi. Pluteşte un pericol permanent să fi târât într-o maşină şi asasinat”, scrie, indignat, comentatorul scandinav.

Nu puţini editorialişti evidenţiază în context că amplificarea urii vizează şi partea israeliană. Unele ziare care, obişnuite cu terorismul palestinian, nici nu băgaseră în seamă asasinarea celor trei adolescenţi evrei, se arată, mai nou, siderate de uciderea tânărului arab palestinian.

Ziarul israelian de stânga, Haaretz, oferă detalii privind arestarea a şase extremişti israelieni în legătură cu crima căreia i-a căzut victimă adolescentul palestinian. Ziarul care apare la Tel Aviv deplânge cultura urii şi o ostilitate antiarabă marcată de revendicarea răzbunării celor trei elevi evrei ucişi, care ar fi cuprins nu doar marginile, ci şi segmente mai largi ale societăţii.

Pe un ton similar, varii ziare europene de stânga cred că vina principală pentru escaladarea conflictului din Orientul Apropiat n-ar reveni teroriştilor palestinieni, ci statului evreu. Care ar „respinge orice compromis, construind an de an noi aşezări”, după cum se exprimă cotidianul parizian Liberation.