"Noi ne-am fript"

Am mai asistat, ieri, la o rundă de imagini emoţionante dar, pentru Viktor Iuşcenko, preşedintele învestit al Ucrainei, luna de miere va fi mai scurtă decât se obişnuieşte, în lumea politică. Astfel descrie KÖLNER STADT-ANZEIGER finalul revoluţiei potocalii, ceremonia instalării liderului de la Kiev fiind, de altfel, una dintre temele centrale ale comentariilor acestei dimineţi de început de săptămână. Ziarul colonez anticipează o zbatere intensă din partea fostului contracandidat Viktor Ianukovici şi a precedentului preşedinte Leonid Kucima, capabili să facă orice, în culise, pentru a-şi apropia revenirea la putere. Şi, mai mult, completează cotidianul citat, Vladimir Putin, care a încasat, la Kiev, o palmă usturătoare şi penibilă, îl va submina sistematic – şi nu doar pe Iuşcenko ci şi ambiţiile europene ale Ucrainei.

Şi DARMSTÄDTER ECHO crede că Iuşcenko are nevoie urgentă de succese, pentru a confirma cât mai curând euforia susţinătorilor săi. Europa şi, mai ales, Statele Unite pot să-i fie alături. Dacă noul preşedinte nu reuşeşte să aducă îmbunătăţiri de ordin social şi nici să întreprindă ceva împotriva corupţiei şi a capitalismului de cumetrie, susţinerea populară se poate uşor transforma în dezamăgire şi furie, conchide NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG.

Al doilea subiect al zilei: Orientul Mijlociu. SÜDDEUTSCHE ZEITUNG îi dă credit lui Mahmud Abbas, susţinut de majoritatea palestiniană care îşi doreşte încetarea Intifadei şi o soluţie bi-statală. Abbas şi-a propus să îngroape terorismul dar nu prin lichidarea grupărilor paramilitare, cum cere Israelul, ci prin integrarea lor în sistem. Noul preşedinte palestinian pare, în opinia lui SÜDWEST PRESSE, care apare la Ulm, serios când rosteşte cuvântul ”pace”. Un armistiţiu de lungă durată ar putea reprezenta un mare pas înainte. Diplomaţii europeni şi americani nu mai au timp de pierdut.

În fine, o a treia temă, germană, de data aceasta: prezenţa unor deputaţi nazişti în Parlamentul regional din Saxonia simplifică misiunea justiţiei, crede TAGESSPIEGEL, din Berlin: nu mai este nevoie de investigaţii ale serviciilor secrete, nici de martori protejaţi pentru că mesajele rasiste se fac auzite public, iată, de la un microfon legislativ. Probele pentru interzicerea extremei drepte sunt la dispoziţia oricui. FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, dimpotrivă, manifestă scepticism cu privire la oportunitatea unei interdicţii juridice, în condiţiile în care gesturi de genul refuzului de a păstra un moment de reculegere în memoria victimelor Holocaustului discreditează extrema dreaptă chiar şi în rândul propriilor votanţi, lăsând-o numai cu foarte puţinii suporteri radicali. KÖLNISCHE RUNDSCHAU încearcă să alunge calmul celor ce argumentează că şi în statele vecine au apărut manifestări neonaziste dar nu li s-a dat asemenea amploare. ”Vecinii noştri au altă istorie. Noi ne-am fript”, încheie ziarul din metropola renană.