Noi indicii după atentatele din Paris

Şase persoane din anturajul lui Omar Ismail Mostefai - atacatorul sinucigaş francez identificat ca unul din autorii masactrului din sala de spectacole Bataclan din Paris - au fost arestate, între care tatăl său, fratele său şi soţia celui din urmă, au informat surse judiciare.

Un automobil marca Seat de culoare neagră, utilizat vineri seară în cursul unor atacuri comise într-un bar şi un restaurant, a fost găsit la Montreuil, o comună aflată în estul Parisului, au informat surse de securitate.

Tatăl şi fratele atacatorului, mort în urma detonării centurii cu explozivi pe care o purta asupra sa, au fost arestaţi sâmbătă seară, ocazie cu care le-au fost percheziţionate şi locuinţele aflate în Romilly-sur-Seine, în estul Franţei, şi în Bondoufle, în regiunea pariziană.

Omar Ismail Mostefai, cetăţean francez în vârstă de 29 de ani, a fost identificat cu ajutorul unui deget secţionat, descoperit la locul tragediei. Născut la Courcouronnes, la periferia Parisului, acest delicvent mărunt, condamnat în repetate rânduri pentru delicte de drept comun, era luat în evidenţă din cauza radicalizării sale islamiste, descoperită începând din anul 2010. Justiţia franceză a precizat însă că Mostefai nu a fost niciodată implicat în vreun dosar cu tentă jihadistă.

La două zile de la atentatele teroriste cele mai grave comise în Franţa, soldate cu 129 de morţi şi mai bine de 350 de răniţi, anchetatorii au descoperit lângă rămăşiţele unui atentator sinucigaş care s-a aruncat în aer în apropierea stadionului Stade de France, un paşaport sirian, aparţinând unui imigrant înregistrat în Grecia, potrivit poliţiei elene.

În afară de acest indiciu, anchetatorii au găsit şi urme care duc spre Belgia. Poliţia belgiană a arestat între timp trei suspecţi, între care se numără cel care a închiriat automobilul negru marca VW Polo, rămas parcat în faţa sălii Bataclan, unde s-au comis cele mai ucigaşe atacuri, soldate cu moartea a 89 de persoane.

Organele de anchetă încearcă acum să afle dacă unii dintre atacatori au putut să scape şi dacă sunt în fază de pregătire şi alte acţiuni teroriste. Potrivit procuraturii din Paris, se pare că atentatele au fost comise de trei echipe. Şapte atacatori sinucigaşi au murit în urma detonării centurii de explozivi pe care o purtau asupra lor. Este însă posibil ca şi alte persoane să fi participat la atacuri.

Trei terorişti au murit în sala Bataclan, alţi trei s-au aruncat în aer în apropierea stadionului Stade de France, în care 80.000 de oameni, inclusiv preşedintele Franţei, Francois Hollande, urmăreau meciul amical de fotbal Franţa-Germania. Un al şaptelea terorist a murit pe Bulevardul Voltaire din estul Parisului.

Atacatorii au deschis focul de sute de ori, trăgând asupra unor clienţi aşezaţi la masă pe terase, în cafenele şi restaurante sau asupra publicului adunat la Bataclan pentru un concert rock.

La zece luni de la atacurile împotriva redacţiei săptămânalului satiric Charlie Hebdo, soldat în ianuarie cu 17 morţi, atentatele de vineri au îndoliat din nou Franţa. Începând de duminică, ţara se află pentru trei zile în doliu naţional. Muzeele şi sălile de spectacole rămân închise la Paris. Sâmbătă seară, în "oraşul luminii", terasele erau goale şi străzile pustii.

Preşedintele socialist, care a făcut apel la unitate naţională, se întâlneşte duminică cu liderii tuturor partidelor parlamentare, între care predecesorul şi rivalul său de dreapta, Nicholas Sarkozy şi lidera formaţiunii naţionaliste Front National, Marine Le Pen. Luni, el se va adresa celor două Camere ale Parlamentului, în cadrul unui act politic excepţional. În Franţa mai este un an şi jumătate până la viitoarele alegeri prezidenţiale, însă partidele politice se află în plină campanie pentru un scrutin regional programat în decembrie, care se anunţă ca o derută pentru socialiştii aflaţi la putere.

Hollande a calificat atentatele ca pe un "act de război"şi a decis să desfăşoare alţi 3000 de militari în cadrul operaţiunii "Sentinelle", care a debutat după atentatul din ianuarie, în scopul protejării unor obiective sensibile(sinagogi, moschei), şi a spaţiilor publice. În total, 10.000 de soldaţi sunt mobilizaţi până marţi seara pe întreg teritoriul ţării, dar cu precădere în regiunea capitalei.

În răstimp, mesajele de solidaritate şi susţinere adresate Franţei continuă să sosească din întreaga lume. Şefii de stat şi de guvern ai grupului G20, ai principalelor ţări industrializate şi emergente, reuniţi duminică în Turcia, la Antalya, pregătesc şi ei o declaraţie în acest sens.

În Israel, ministrul Apărării, Moshe Yaalon, a adresat un apel Europei să adopte legi "care să permită o luptă mai eficientă împotriva terorismului. Responsabilul consideră că în ţările Uniunii Europene, "balanţa" se înclină prea mult "în favoarea drepturilor omului" în detrimentul securităţii.