1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Noi dispute în jurul antisemitismului

Un comentariu de Peter Philipp adaptat de Rodica Binder

O poveste fără sfîrşit ar putea fi supranumită noua dispută iscată de cotnroversatul studiu al Uniunii Europene referitor la antisemitismul pe bătrînul continent. Pentru aducere aminte: rezultatele studiului efectuat la cererea unei agenţii a Uniunii Europene, de Universitatea tehnică din Berlin în ţări membre ale Uniunii Europene, au fost cu o inexplicabilă întîrziere date publicităţii deşi ele circulau deja via internet. Dincolo de efectul politic pernicios al acestei întîrzieri, rezultatele studiului atestau o accentuare a antisemitismului, în cele mai diverse forme, mai ales în anumite comunităţi etnice din Europa . Ca urmare a fost convenită organizarea de către Uniunea Europeană în colaborare cu Congresul Mondial evreiesc a unui seminar consacrat temei antisemitismului. Pe neaşteptate, însă, dar în urma unor disensiuni survenite între Bruxelles şi diverse asociaţii evreieşti, Romano Prodi, preşedintele comisiei Uniunii Europene, a comunicat că preconizatul seminar a fost amînat sine die.

Aşadar, în loc să elimine tensiunile şi iritările, preconizatul seminar consacrat antisemitismului a generat altele noi. Romano Prodi şi-a argumentat decizia invocînd scrisoarea deschisă pe care directorul congresului mondial evreiesc, Edgar Bronfman, şi colegul său european Coby Benatoff au oferit-o spre publicare cotidianului Financial Times. Între altele în textul scrisorii, cei doi preşedinţi ai celor mai înalte organizaţii evreieşti reproşează Uniunii Europene carenţe de bună voinţă şi demnitate. Uniunea Europeană a dat publicităţii rezultatele unui sondaj de opinie în baza căruia majoritatea europenilor intervievaţi consideră Israelul drept cel mai mare pericol la adresa păcii în lume. Pe de altă parte însă europenii au amînat publicarea rezultatleor studiului care atestă o creştere dramatică a antisemitismului în Europa. Responsabilii celor două organizaţii evreieşti - congresul mondial şi cel european, îi învinuiesc şi îi bănuie pe europeni de trădare intelectuală şi de incorectitudine morală avansînd ideea că modul selectiv de a aborda temele legate de identitatea iudaică, antisemitism şi Israel, constituie expresia unei anumite motivaţii politice. Preşedintele Comisiei Uniunii Europene Romano Prodi şi-a exprimat consternarea şi a declarat că este şocat de termenii scrisorii deschide publicate in cotidianul britanic Financial Times. Replicile nu au întîrziat, căci la o zi după, FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND publică ripostă vicepreşedintelui Congresului Mondial evreiesc Elan Steinberg în care acesta recomandă Uniunii Europene să nu se simtă şocată de formulările critice din cotidianul britanic ci de dimensiunile antisemitismului în Europa. Dar afirmaţiile făcute de Bronfman şi Benatoff nu au stîrnit aprecieri unanime în mai multe organizaţii evreieşti în cadrul cărora se manifestă ce-i drept îngrijorarea faţă de creşterea valului de antisemitism dar în acelaşi timp şi efortul de elucidare a acestui fenomen, a cauzelor şi formelor sale de manifestare. Amînarea seminarului constituie tocmai din această perspectivă un grav pas înapoi, amplificat şi de animozităţile create de schimbul de replici între Uniunea Europeană şi Congresul Mondial Evreiesc.

Oficialităţi israeliene, care au preferat să-şi păstreze anonimatul au ţinut însă să precizeze, ca reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti, că această evoluţie este cu totul nedorită şi că atacurile organizaţiilor evreieşti împotriva Uniunii Europene sunt în momentul de faţă nejustificate. O astfel de reacţie din partea Israelului pare surprinzătoare. Dar nu trebuie omis un alt fapt: Israelul a ştiut şi în trecut la fel ca şi acum să mobilizeze străinătatea în favoarea unei politici pro israeliene prin referirile făcute la antisemitism în timp ce, printr-un demers invers, cei care formulau critici la adresa politicii israeliene erau acuzaţi de antisemitism. Or, aceasta s-a întîmplat şi în cazul rezultatului sondajului de opinie în care europenii intervievaţi au considerat Israelul drept o primejdie la adresa păcii în lume. Cînd această opinie s-a făcut auzită, tot Israelul a fost cel care a interpretat-o drept formă de manifestare a antisemitismului. Iar Uniunea Europeană cea care a dat în lucru sondajul de opinie, a fost la rîndul ei acuzată de a fi acţionat în virtutea aceloraşi resentimente. Numai că din a doua parte a sondajului de opinie, rezultă clar că un mare număr de manifestări şi acţiuni antisemite în Europa îşi aveau originile în conflictul israeliano palestinian. Astfel, creşterea îngrijorătoare a incidentelor antisemite în Franţa nu poate fi pusă decît pe seama făptaşilor nord africani care trăiesc în Hexagon şi care, prin actele şi atitudinile lor, şi-au exprimat o fals înţeleasă solidaritate cu poporul palestinian.