1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Noi direcţii în politica externă a Germaniei. Interviu cu Frank-Walter Steinmeier

Ministrul de Externe al Republicii Federale a dialogat cu DW despre politica externă a Germaniei, în contextul crizei ucrainene şi al aşteptărilor internaţionale tot mai mari de la diplomaţia germană.

Frank Walter Steinmeier

Frank Walter Steinmeier

DE:
Domnule ministru, duminică va fi ales în Ucraina un nou preşedinte. Priviţi cu încredere acest proces?

FS:
În orice caz, am făcut eforturi în acest sens. Nu mă refer doar la noi, la germani, ci la munca depusă de toţi ceilalţi. OSCE a avut un rol decisiv în organizarea acestui scrutin. Sper că marea majoritate a ucrainenilor, inclusiv în estul ţării, vor avea posibilitatea de a merge la urne. Şi mai sper că săptămâna aceasta va mai avea loc la Doneţk încă o masă rotundă. Pentru a încerca să convingem şi acolo că doar alegerile de duminică vor asigura legitimitatea noilor conducători. Şi pentru ca, în cele din urmă, să fie ales un preşedinte care să fie recunoscut şi în estul Ucrainei.

DE:
Ar putea fi aceste alegeri un punct de cotitură pentru soarta Ucrainei?

FS:
Cred că este un moment important. În prezent, suntem în situaţia de a avea un nou guvern la Kiev ales de parlament, executiv a cărui legitimitate este contestată în estul ţării. Criticilor acestui guvern le spunem mereu că trebuie să aibă un interes masiv, dacă sunt nemulţumiţi de actualul guvern, să voteze în alegerile prezidenţiale ca început al unui nou proces de legitimizare a viitoarei conduceri politice ucrainene. Ar urma paşi ca reformarea Constituţiei şi organizarea sperăm tot anul acesta de alegeri parlamentare.

DE:
Există o aşa-zisă linie roşie, un punct de la care se va recurge din nou la ameninţări cu noi sancţiuni?

FS:
O să vedem dacă va fi cazul de aşa ceva, deocamdată nu mă gândesc la asta. Mă concentrez acum pe alegerile de duminică şi sper ca participarea la urne să fie cât mai mare. Iar alegerile nu vor rezolva problemele existente, printre care, la nivel politic, prevederile noii Constituţii - cu siguranţă vor exista numeroase tensiuni în ceea ce priveşte chestiuni ca amploarea descentralizării sau ca raporturile de putere dintre preşedinte şi premier. Alte provocări şi mai mari sunt stabilizarea economică a ţării, lupta împotriva corupţiei, cu adoptarea unei noi legislaţii anti-corupţie şi, mai important, cu crearea de autorităţi juridice independente, care să nu fie controlate de guvern sau de anumiţi indivizi, pentru a înlătura astfel sursa multor rele din Ucraina de azi. În plus, ajutoarele economice pe care le va primi ţara trebuie transpuse într-o guvernare mai bună. Acestea sunt toate provocări mari pentru Ucraina, dar şi pentru comunitatea internaţională, mai ales pentru acele părţi care au tot interesul ca Ucraina să redevină stabilă.

DE:
Aţi afirmat că în ultimele săptămâni şi luni acest conflict va preocupat 24 de ore din 24. Aţi călătorit mult, aţi discutat în continuu cu foarte multă lume. În ciuda eforturilor diplomatice, se aude tot mai insistent retorica confruntării, potrivit căreia trebuie să sporim bugetele apărării şi să egalizăm capacităţile militare. Cum priviţi aceste idei?

FS:
Eu sunt pentru folosirea acelor mijloace pe care le avem la îndemână. Dar printre erorile diplomaţiei şi politicii externe se numără şi supralicitarea acestora. Cred că, în cele din urmă, dacă vom reuşi să rezolvăm această criză ucraineană, nu ne vom putea întoarce în timp în anii 80 şi decide că vom opera, conform experienţei ucrainene, o înarmare sau o dezarmare...

DE:
Am putea să ne întoarcem doar în 2009, imediat înaintea crizei?

FS:
Nu, nu ne vom întoarce la vechea stare de lucruri. Nici în 2009, nici în anii 80. Lumea nu mai este locul unor blocuri aflate în conflict. Şi cred că până şi cei care ar vrea să reînceapă Războiul Rece îşi dau seama că instrumentele acestuia nu ar mai funcţiona în lumea de azi. Trebuie să venim că răspunsuri mai ample decât cele existente în prezent, chiar dacă vom trece cu bine peste criza ucraineană şi va trebui să regândim arhitectura de securitate în Europa.

DE:

Reportera DW, la interviul cu Frank Walter Steinmeier

Reportera DW, la interviul cu Frank Walter Steinmeier

Înseamnă că Europa va arăta cu totul altfel dacă această criză va fi rezolvată?

FS:
Nu ştiu dacă va arăta total altfel. Dar cred că avem nevoie de noi instrumente pentru a ne asigura că pacea pe care generaţiile din ultimele decenii au experimentat-o şi pe care o consideră de la sine înţeleasă să rămână şi pe viitor aşa.

DE:
A făcut deja diplomaţia germană uz de toate instrumentele pe care le are la dispoziţie?

FS:
Nu ştiu. Sigur că în trusa noastră se află şi mijloace la care acum nu vreau să recurg. Cred că persoanele care pledează pentru răspunsuri militare la actuala criză ucraineană nu comit doar o eroare, ci sunt de-a dreptul iresponsabile. Iar aceasta este o parte a instrumentarului nostru pe care nu vreau deloc să o scot la iveală.

DE:
Să trecem la lucruri mai mari: care este scopul politicii externe a Germaniei?

FS:
Scopul politicii externe a Germaniei este să ne asumăm acele responsabilităţi pe care putem să ni le asumăm. Cu privire la actualele dezbateri, pe care le port nu doar la Berlin cu oaspeţi internaţionali, ci şi pe plan internaţional, în cadrul diferitelor instituţii, pot să spun doar că aşteptările la adresa Germaniei sunt an de an tot mai mari. Aceasta se datorează faptului că, pe de o parte, suntem relativ puternici economic în comparaţie cu multe alte ţări; pe de altă parte, am depăşit cu succes crize interne, ceea ce s-a văzut pe plan extern; în fine, ar mai fi şi faptul că politica externă a Germaniei este una echilibrată, care tinde să evite derapajele serioase, ci este înclinată să recurgă la soluţionări deschise, paşnice şi raţionale ale crizelor, fără a ajunge în situaţii fără ieşire.

DE:
Deci, din afară, ni se cere să ne implicăm mai mult. Dacă îi întrebăm însă pe cetăţenii germani, două treimi dintre aceştia vor să ne limităm dimpotrivă şi mai mult implicarea.

FS:
Da, am făcut şi noi acest test. Am întrebat experţi internaţionali ce aşteaptă de la politica externă a Germaniei. Mulţi au răspuns că Germania ar trebui să-şi asume un rol mai mare de conducere în Europa. Sau că ar trebui să ridicăm tonul. Sau să ne implicăm mai amplu în conflictele internaţionale. Toate acestea contrazic major un alt sondaj pe care l-am făcut, în rândul populaţiei germane: ce aşteaptă ea de la politica externă a ţării? O cu totul altă părere. 40% se pronunţă pentru o eventuală implicare mai mare, pe care o consideră poate necesară. Dar 60% nu sunt de acord cu această implicare sporită şi solicită chiar o mai mare reţinere.

DE:
Cum se rezolvă această situaţie? Acţionează diplomaţia contrar voinţei propriului popor?

FS:
În niciun caz. Cred însă că şi aici trebuie să ne asumăm un rol pedagogic. La fel ca în alte domenii, politica trebuie să ducă o muncă de convingere. Există nişte aşteptări pe plan internaţional şi putem să le îndeplinim. Celor care ar vrea să ne abţinem. trebuie să le explicăm că suntem o ţară mai puternic interconectată pe plan internaţional decât altele, nu doar din punct de vedere economic. E vorba şi de numeroşii studenţi străini de aici, de fluxurile de date care ajung în Germania. Suntem probabil ţara cea mai interconectată internaţional din întreaga Europă, dacă nu chiar din lume. Există desigur şi impresia unora că am fi o insulă care nu are nimic de a face cu alţii. Realitatea este însă alta. Iar aici politica trebuie să explice adevărata stare de fapt.

DE:
S-ar putea spune că vom face toate acestea într-un cadru mai larg european?

FS:
Este ceea ce încercăm să facem. Dacă vă amintiţi, am fost la Kiev alături de omologii Fabius şi Sikorski, în încercarea de a soluţiona criza din Ucraina, în timpul protestelor din Maidan. Am purtat atunci negocieri în interes european. Eram atunci pe drumul spre un Consiliu European şi am vrut să ne oprim la faţa locului pentru o impresie directă, fără să ştim că vom fi implicaţi în negocieri de soluţionare a crizei. Încercăm să operăm în beneficiul Europei, într-un cadru european. Ceea ce contează, cred eu.

DE:
Aţi anunţat că vreţi să supuneţi politica externă a Germaniei unei verificări, pornind de la întrebarea curajoasă: ce este greşit în actuala politică externă federală? În ce condiţii ar putea acest test fi trecut cu succes?

FS:
Procesul de revizuire nu ar fi unul serios dacă eu aş putea să vă dau acum răspunsul la această întrebare. Am strâns însă răspunsuri scrise după diverse manifestări publice şi ceea ce pot să spun deja este că Germania şi diplomaţia ei sunt suprasolicitate. Cu afirmaţii de genul că Germania ar trebui să conducă Europa sau să-şi asume un rol de conducere în lume, că rolul politic al ţării ar trebui adaptat la cel economic, că ar trebui să ne implicăm mai mult în afara graniţelor ţării, inclusiv militar. Toate aceste lucruri nu le va face Germania cu siguranţă, dar va trebui să ne regândim nivelul de implicare şi de asumare a responsabilităţilor. Ceea ce îmi doresc este ca opinia publică, populaţia, să participe la trasarea direcţiilor politicii externe a ţării. Şi vom vedea cât de departe putem să mergem.

DE:
Rămâne de văzut. Domnule ministru de Externe, vă mulţumesc pentru această discuţie.

FS:
Vă mulţumesc şi eu.