1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Noaptea în care Uniunea Europeană şi-a tratat criza cu bazooka

Jumătate din datoria Greciei va fi ştearsă. Fondul de intervenţie şi salvare în zona euro creşte la o mie de miliarde de euro. Băncile vor primi lichidităţi pentru a asigura buna funcţionare a economiilor.

Liderii europeni decid soarta economiei

Liderii europeni decid soarta economiei

Scopul summitului Uniunii Europene a fost elaborarea unui eficient "pachet bazooka" anti-criză: ştergerea unei părţi a datoriilor Greciei, extinderea fondului de salvare EFSF şi o injecţie de capital în sistemul bancar. Mesajul: Europa îşi apără statele ameninţate de probleme financiare. Destinatarii mesajului: pieţele, posibilii investitori, partenerii Europei, Uniunea Europeană însăşi.

"Putem vorbi despre decizii foarte importante luate de şefii de stat şi de guvern din zona euro", a comentat, în zori, preşedintele francez Nicolas Sarkozy. S-a negociat mult, a admis liderul de la Elyssee, pentru că temele au fost complexe şi pretenţiile individuale variate. Avem deciziile iar rezultatul, a conchis Sarkozy, va fi întâmpinat cu uşurare de întreaga lume.

Negocieri cu băncile

Bursele par să-l fi confirmat: în Orientul Extrem, pieţele au deschis în creştere. Moneda europeană a reuşit şi ea să crească, în tranzacţiile din Asia - la fel, însă, şi preţul petrolului.

A fost, cu siguranţă, o reacţie emoţională, cu resorturi politice. În realitate, cel puţin unul dintre subiectele fierbinţi rămâne deschis: reprezentanţii asociaţiei băncilor (IIF) au fost în principiu de acord cu cele decise de politicieni, însă instituţia nu este decât o interfaţă reprezentativă, nu o instanţă a lumii bancare. Procentul de 50%, convenit la Bruxelles, ridică obiecţii la nivelul actorilor privaţi ai pieţei financiare, băncile reclamând previzibile pierderi. Practic, negocierile cu lumea finanţelor a fost cea care a ocupat o bună parte a summitului, reuniunea la vârf fiind, în fapt, întreruptă pentru o consistentă perioadă de timp. Abia în preajma orei patru a dimineţii au apărut primele zvonuri - şi, apoi, confirmarea: cancelarul Angela Merkel, preşedintele Nicolas Sarkozy, preşedintele Consiliului European Herman van Rompoy şi directorul general al FMI Christine Lagarde au reuşit să convingă negociatorii bancherilor. Zilele ce vin urmează să demonstreze dacă şi băncile vor fi de acord. Poate că angajamentul recapitalizării băncilor să fie un argument convingător. Cu ce bani? Una dintre surse ar putea fi întrevăzută din iminenta vizită programată în China a şefului statului francez.

Ce fel de EFSF?

În ce priveşte paraşuta de salvare, aceasta - s-a convenit - va consta într-un fond cu valoare de un biliard de euro. Adică o mie de miliarde. Adică 12 de zero. Anul viitor urmează scadenţa creditelor Spaniei şi Italiei - or, în acest moment, cele două state, singure, ar urma cu siguranţă modelul grec. Cum va funcţiona mecanismul EFSF? Există două variante de lucru: preluarea parţială (un 20%, în principiu) a riscului investitorilor care cumpără obligaţiuni de la statele cu problemă; a doua variantă trimite cu gândul la transformarea fondului într-o instituţie financiară, prin eliberarea de bonduri EFSF, care ar atrage mai mulţi bani privaţi din piaţă. Nu este exclusă nici combinarea variantelor. Cancelarul Angela Merkel a admis că prognozele sunt dificil de făcut, dat fiind că, iată, este vorba despre operaţiuni derulate în premieră. Dar, a adăugat şefa Executivului german, "avem multă flexibilitate, putem apăra moneda europeană şi evita riscurile de blocaj".

Înaintea summitului zonei euro, şefii din toate cele 27 de state ale Uniunii au convenit asupra unora dintre viitoarele ajustări ce vor fi aduse tratatelor comunitare. Şi tot cu această ocazie, s-a convenit şi o impunere a creşterii capitalului propriu al băncilor la nouă procente. Sigur, ultima întrebare - sau poate prima - rămâne cea legată de provenienţa tuturor banilor despre care s-a discutat.

Autori: Daphne Grathwohl (Bruxelles) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder