Nikolaus Graf Lambsdorff: "UE este în continuare atrăgătoare"

DW: Germania este de ceva vreme cel mai activ stat din UE în sud-estul Europei, lucru sesizat inclusiv de ţările din această regiune. De ce este Germania atât de prezentă în Balcani?

Nikolaus Graf Lambsdorf: Răspunsul este foarte simplu: Pentru că este în interesul nostru. După cele patru războaie pornite de Milosevic, Germania s-a implicat în stabilizarea regiunii, asigurându-se mai întâi că aici se poate reinstaurată pacea. Am preluat aproximativ 400.000 de mii de refugiaţi bosniaci, care în mare parte s-au putut reîntoarce în Bosnia-Herţegovina. Suntem de asemenea ţara care a trimis cele mai multe trupe în Republica Kosovo, participând astfel la consolidarea misiunii de menţinere a păcii KFOR. Finanţăm foarte multe proiecte europene şi internaţionale, fiind prezenţi în aproape toate statele atât din punct de vedere economic, cât şi politic şi ocupând din acest punct de vedere locuri fruntaşe în respectivele ţări. Aceste lucruri sunt în interesul Germaniei, care a început să înveţe multe lucruri de la ţările din Balcani. Vrem să ducem la bun sfârşit politica de stabilizare a regiunii.

Interes german

DW: De ce nu sunt Franţa şi alte state europene interesate de Balcani la fel de mult? Londra, Parisul şi Roma par a fi făcut pasul înapoi. Unde este interesul pentru pace în Balcani şi în întreaga Europă?

Nikolaus Graf Lambsdorf: Desigur că fiecare stat UE are interese diferite. Însă şi celelalte mari puteri interesate de această regiune - şi numesc aici Marea Britanie, Franţa, Italia şi desigur SUA - colaborează foarte bine. Avem întâlniri permanente şi consilii comune în cadrul cărora stabilim de comun acord politica de urmat. Fapt este însă că Germania este privită deseori ca fiind cea mai mare şi importantă, ba chiar şi cea mai bogată ţară din Europa, iar aşteptările sunt pe măsură. Aşteptări care nu sunt mereu realiste, dar care cu siguranţă există în acest moment.

DW: S-ar putea afirma că actuala criză economică a îngreunat munca dumneavoastră sau aceasta nu are nici o influenţă asupra procesului de extindere europeană şi a discuţiilor care au loc la Berlin?

Nikolaus Graf Lambsdorf: Ba da, desigur că probleme cauzate de criza datoriilor se răsfrâng şi asupra Balcanilor de Vest. Trebuie spus, însă, că, din păcate, economiile ţărilor din această regiune au probleme grave - cu sau fără existenţa unei crize economice. Lipsesc locurile de muncă şi investiţiile pentru că nu există condiţiile necesare pentru investitori. Aceste disfuncţionalităţi generează probleme sociale şi amplifică migraţia. Din acest motiv, politicienii întâmpină dificultăţi în implementarea reformelor necesare.

DW: Simţiţi în această regiune o diminuare a euro-încrederii sau o dispariţie totală a acesteia?

Nikolaus Graf Lambsdorf: În unele ţări nu simţi deloc declinul încrederii. În Albania de pildă există un consens pro-european care este probabil de 100%. Dacă stai, însă, de vorbă cu politicienii din alte ţări balcanice şi-i asculţi cu atenţie, vor ieşi la suprafaţă multe îndoieli şi vei realiza cât de serios sunt privite reformele de factură europeană în respectivele state. Aceasta este problema. Nu avem nevoie doar de încuviinţarea verbală a reformelor, ci de reforme solide, care să fie şi aplicate.

Reforme, reforme

DW: Cum s-ar putea realiza acest lucru? Experienţele precedente din Bulgaria sau România nu au fost mereu încurajatoare. Modul în care anumite lucruri trebuie realizate rămâne în continuare neclar.

Nikolaus Graf Lambsdorf: Nu este deloc uşor. Se uită însă deseori faptul că am reuşit să facem o mulţime de lucruri. Nici prin vis nu ne puteam imagina problemele pe care le avem acum în Balcanii de Vest, lucru valabil pentru fiecare stat în parte, aşa diferite şi dificile cum sunt aceste probleme. Un lucru rămâne valabil - UE şi valorile europene, dar şi piaţa unică de desfacere, sunt atragătoare pentru oamenii din această regiune. Se prea poate ca nu fiecare politician aflat în fruntea unei ţări sau alteia să se orienteze după aceste constatări, însă în continuare consider foarte importantă "prezentarea" UE drept un scop dezirabil în faţa cetăţenilor din Balcanii de Vest.

DW: Un caz special este Turcia. Spuneţi că în cazul statelor din Balcani aderarea la UE este o chestiune de timp, întrebarea nefiind "dacă", ci "când". În cazul Turciei întrebarea este mai complicată. Nu ştim "când" şi "dacă" iar dacă am afla, ar rămâne de văzut "cum". Criza prin care trece Europa credeţi că a făcut Turcia mai interesantă pentru UE - sau, dimpotrivă, a amânat aderarea acestei ţări la Uniune?

Nikolaus Graf Lambsdorf: Din start trebuie spus că din punct de vedere al UE, diferenţele dintre Balcanii de Vest şi Turcia nu sunt foarte mari. Sau, ca să mă exprim în cheie negativă: nimeni nu oferă garanţii pentru aderarea la UE. Trebuie implementate reforme, lucru valabil şi pentru Balcanii de Vest. Turcia a devenit mai atrăgătoare pentru Europa datorită propriilor performanţe. Desigur că nu poate fi trecută cu vederea creşterea economică înregistrată de Turcia în trecutul apropiat, însă trebuie ţinut cont şi de noua politică externă a ţării şi de unele - chiar dacă nu de toate - eforturile de implementare a reformelor. Germania colaborează foarte bine cu Turcia din punct de vedere al reformelor în justiţie. Cu toate acestea, criteriile de aderare deja cunoscute rămân valabile, ceea nu diferenţiază în vreun fel Turcia de celelalte state candidate sau viitoare candidate la aderarea în UE.

Nikolaus Graf Lambsdorff a fost, de asemenea, ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Moldova din 2007 până în 2010.