1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Nevroza unui nou început

Ideea unui nou proiect politic pare să fie tot mai mult luat în considerare în anumite cercuri politice, deşi toate tentativele similare din trecut au eşuat.

default

Pentru simpatizanţii entuziaşti ai PDL, decizia de joi seara a fost un dezastru. În opinia lor un guvern nou cu oameni noi ar fi fost singura şansă de a rămîne în competiţia politică. În partid şi în jurul său se crease într-adevăr o mare surescitare, asociată cu speranţa unor schimbări radicale, încurajate copios de preşedintele Traian Băsescu. Joi seara însă visul exaltant a relansării politice a fost spulberat. Partidul, aşa cum am văzut, a ales calea de mijloc, preferând o schimbare prudentă; una suficient de mare încât să nu pară derizorie, dar nu într-atât de mare încât să sporească dependenţa de aliaţii politici.

Dacă decizia a fost sau nu înţeleaptă se va vedea mai târziu, dar este de remarcat că partidul a cunoscut un sindrom care apare mereu în politica românească : acela al înnoirii radicale, al unui nou început care să şteargă cu buretele un trecut apăsător şi compromis. În aceeaşi stare de spirit întemeiase cu ani în urmă Varujan Vosganian o „Alternativă“ de dreapta, sub aceeaşi inspiraţie lucrase Cosmin Alexandru cînd înfiinţase „Uniunea pentru Reconstrucţia României“ şi, cu riscul imposturii, generalul Gabriel Oprea prezentase UNPR într-o lumină asemănătoare.

Periodic politica românească pare să treacă prin aceast frison al înnoirii, asociat de fiecare dată cu un mare dezgust faţă de trecut şi faţă de prezent. Totul pare corupt şi irecuperabil, sondajele de opinie semnalând invariabil o scădere dramatică a încrederii în toate instituţiile politice, care pretind imperativ o reformă de fond. Noul ţine fireşte de dinamismul însuşi al vieţii, dar aspiraţia aceasta către o noutate fără tradiţie şi fără precedente pare mai curînd semnul unei nevroze.

Explicînd votul său din seara de miercuri, din cadrul grupurilor parlamentare, deputatul Sever Voinescu, unul dintre partizanii unui nou început, a exprimat perfect această stare de spirit : „Numai un nou proiect politic (adică guvern cu ministere puţine, cu feţe noi şi, mai ales, cu idei şi abordări noi) ne mai poate aduce relansarea“.

Dar dacă Sever Voinescu vorbeşte de un început în cadrul aceluiaşi partid, o relansare practic a stării actuale, în laboratorul de la Cotroceni ideea „unui nou proiect politic“ a fost schiţată în forma sa maximală. Aşa cum ştim, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a formulat recent câteva previziuni în care a introdus un partid inexistent, capabil de unul singur să cîştige alegerile din 2012. Ce-i drept scenariul lui Lăzăroiu conţine o autoironie devastatoare, deoarece el numeşte misteriosul partid salvator „Albă ca Zăpada“. Ca orice tehnician care nu crede decât în procedee, Lăzăroiu pare să-şi contemple propriul cinism cu mare amuzament.

Dacă ar fi însă să-i luăm scenariul în serios, înseamnă că există în preajma sa oameni „iniţiaţi“, care speră să pună pe picioare o nouă construcţie politică. Ne putem gândi că preşedintele Traian Băsescu, care nu mai crede în şansele democrat-liberalilor, ar fi primul interesat să evite după 2012 perspectiva puţin agreabilă a coabitării cu PSD şi PNL-ul.

Dar totul pare o simplă speculaţie şi nici consilierul preşedintelui nu este dispus să dezvăluie mai mult. Cu toate acestea e sigur că politica românească trăieşte din nou sindromul înnoirii radicale, care nu este altceva decât semnul unei boli foarte grave.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm