1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Nevoile sufleteşti ale democraţiei

Curtea Constituţională a dispus verificarea listelor electorale, manifestând o binevenită preocupare pentru dimensiunea morală a procesului politic.

default

Decizia Curţii Constituţionale oferă o şansă democraţiei româneşti. Invalidarea rapidă a referendumului, aşa cum se prefigura după analiza de suprafaţă a datelor, ar fi lăsat în urmă o uriaşă incertitudine. A fost sau nu cvorum cu adevărat?

Dar Curtea, care stabilise condiţia de validare, avea o responsabiliate enormă. Prin cvorum dezavantajase o tabără în beneficiul celeilalte şi avea, de aceea, obligaţia de a dispune verificarea mai riguroasă a modului în care s-a desfăşurat procesul electoral. Invalidând rapid referendumul ar fi comis un act de prea vădită părtinire, care ar fi apăsat greu asupra reputaţiei sale. Aşadar CCR a luat o decizie menită în primul rând să redea încrederea în capacitatea însăşi a democraţiei româneşti.

Comunicatul prin care Curtea a amânat pronunţarea unei hotărâri pentru data de 12 septembrie conţine şi câteva anexe care oferă oricui posibilitatea de a verifica justeţea acestei decizii. Sunt patru documente primite de la Institutul Naţional de Statistică, de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de la Autoritatea Electorală Permanentă.

INS explică succint că nu poate participa la clarificarea situaţiei. În documentul trimis Curţii, preşedintele INS arată că nu dispune decât de date provizorii, care nu permit distincţii după criteriul vârstei (şi în subsidiar al dreptului de vot), dar că nici datele definitive publicabile abia în 2013 nu ar permite acest lucru.

MAI confirmă în primă instanţă că listele electorale cuprind 18.292.514 de persoane cu drept de vot, dar într-un al doilea document exprimă îndoieli cu privire la acurateţea datelor, mai ales în ce priveşte persoanele decedate şi cele plecate în străinătate fără să-şi fi reglementat statutul juridic.

Dar comentariile cele mai largi şi mai bine informate le face Autoritatea Electorală Permanentă. În documentul trimis Curţii Constituţionale, AEP arată că, potrivit unor investigaţii proprii din anul 2011, listele electorale din România nu sunt actualizate şi că ele conţin multe erori tipice, datorate preponderent primăriilor şi lipsei de comunicare dintre instituţii. AEP arată că anul trecut a făcut o verificare la 1241 de primării (din totalul de 3187) şi că a descoperit foarte multe erori: liste electorale ţinute neglijent, liste neactualizate, la care se adaugă mai multe categorii de persoane neradiate: persoane condamnate cu pierderea drepturilor electorale, persoane decedate, persoane care au renunţat la cetăţenia română, persoane care şi-au schimbat domiciliul. AEP arată că toate neregulile au fost semnalate autorităţilor locale competente, dar că nu poate interveni direct în listele electorale.

E clar aşadar că MAI are în faţa sa un şantier vast. Se poate spune că cel puţin din acest punct de vedere, decizia Curţii este binevenită.

Din punct de vedere politic se păstrează însă incertitudinea, care blochează deocamdată orice evoluţie politică. Economia ar putea suferi ea însăşi anumite şocuri negative, căci capitalul este animalul cel mai temător din lume şi fuge la primul semn de instabilitate. E adevărat şi faptul că ştirile economice sunt instrumentalizate copios anume ca să descurajeze elanul popular care a animat referendumul de demitere a preşedintelui şi ca să creeze o stare de panică.

Dincolo însă de efectele economice negative reale ale incertitudinii politice, ar trebui să arătăm că viaţa publică nu poate fi redusă la dimensiunea ei economică. Comentariile acelora care trag semnale de alarmă sunt uneori întemeiate, dar ele riscă să cadă într-un fel de economism, similar biologismului, care priveşte viaţa omului din perspectiva strictă a animalităţii sale. Politica e cuprinzătoare şi nu poate ignora relaţia morală dintre conducători şi conduşi. De aceea putem spune că decizia Curţii Constituţionale de a dispune o verificare a justeţii referendumului răspunde exact acestei imperioase nevoi sufleteşti pe care o manifestă o democraţie traumatizată.