1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Nevoia de repere şi valori

Fiindcă ne aflăm în plină criză a valorilor ( bursiere dar nu numai), aşa cum mass media nu oboseşte să ne tot reamintească, nevoia de repere culturale şi valori morale devine şi mai acută

default

Coperta unui "Curs rapid de filozofie".Autor: Günter Schulte

Carenţa lor o resimt cronicarii culturali, recenzenţii, publiciştii în paginile marilor ziare şi reviste, o deplîng pînă şi scriitorii.

De pildă Richard Wagner în ultima sa carte, intitulată „ Es Reicht”!(Ajunge) care,aşa cum subtitlul sugerează, este şi un manifest împotriva „scoaterii la mezat a valorilor europene”.

Scriitorul german originar din România crede însă că actuala absenţă a unor gînditori care să-ţi „dea de gîndit” prin scrierile lor s-ar datora şi comodităţii cititorilor dar şi degenerării filozofiei propriu zise, începînd cu existenţialismul lui Sartre.

Wagner afirmă chiar că nobila filozofie s-ar fi conformat unui anumit stil de viaţă, devenind „compatibilă cu muzica de jazz”, întrînd astfel în domeniul kitschului, al prostului gust, blamîndu-se mental şi autoanulîndu-se prin marxism.

Urmarea – continuă Wagner rechizitoriul - este că acum trebuie „să ne mulţumim cu Sloterdeijk şi Derrida”, etichetaţi de autor drept „bluzoane anti-vînt” „Windjacken” , cu sociologii, cu teoreticienii mass media, cu oamenii de cultură, „producători şi vînturători de metafore”. După care Richard Wagner se întreabă provocator:”J’accuse?”

Da, scriitorul german acuză seceta de idei, deficitul de spirite novatoare şi nu este singurul care o face.

O tînără şi talentată scriitoare germană, Thea Dorn , moderatoarea unei emisiuni TV de cultură, deplîngea în paginile revistei DER SPIEGEL deficitul de gînditori tineri depistînd o blazare cronică a acestora: „problema nu este că lumea în care ei au crescut şi trăiesc acum ar fi lipsită de probleme , problema este că nimic nu-i mai mişcă”.

Vîrstnicii în schimb -printre ei fiind citat şi Sloterdeijk alături de Enzensberger, de Martin Walser, Helmut Schmidt, ar fi prin forţa şi curajul ideilor, prin modul pătimaş de a-şi asuma identitatea reflexivă, nici mai mult nici mai puţin decît „parte din creierul şi coloana vertebrală democraţiei federale” crede tînăra autoare.

Metamorfoza regresivă prin care intelectualul devine doar un „expert” iar cititorul doar un „user” este deplînsă la fel ca excesiva autoritate de care se bucură VIP-urile în mass-media.

Pericolul real este ca scriitorii, publiciştii, intelectualii, şi puţinii filozofi să se transforme treptat şi ei în” marionete ale mass media” – se teme Thea Dorn.

Să ne înarmăm cu răbdare. Pînă vor apărea aşteptatele mari cărţi de filozofie, înaltele dispute de idei ne putem mulţumi şi cu oferta de moment. Şi să nu uităm că în Germania există un anumit pesimism cultural, despre care se spune că ar fi devenit cronic. Antidoturi însă, există…