1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Neutralitatea și propaganda rusească

Obligativitatea studierii limbii ruse în școlile din Republica Moldova a fost anulată odată cu intrarea în vigoare, în noiembrie 2014, a noului Cod al educației.

Internauții promovează intens o petiție adresată noului corp de deputați, pentru sistarea retransmiterii posturilor TV și radio rusești în Republica Moldova. Exact cu un an în urmă, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că limbile română și moldovenească sunt identice, iar în zilele următoare, Curtea Constituțională va interpreta articolul din Legea Supremă a Republicii Moldova referitor la neutralitate.

Luni, 8 decembrie, Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unuia dintre subiectele discutate în contradictoriu de mai mult de două decenii – statutul de neutralitate proclamat prin Constituție. Unii, la Chișinău, încearcă să exercite presiuni asupra judecătorilor Curții, spunând că o eventuală interpretare în defavoarea statutului de neutralitate ar însemna „intrarea într-o fază premergătoare a unui conflict militar” cu Rusia.

Vineri, Curtea Constituțională a difuzat un comunicat în care a anunțat despre amânarea examinării chestiunii privind interpretarea art.11 din Legea Supremă, acordând prioritate demersului preşedintelui Nicolae Timofti și adresării Comisiei Electorale Centrale privind validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Neutralitate mincinoasă

Potrivit analiștilor politici, Rusia vrea o Moldovă neutră, care să nu poată adera la NATO, dar o neutralitate pe care ea însăși o neglijează fățiș, inclusiv prin nerespectarea angajamentelor internaționale asumate. Mai mult, Rusia nu se mulțumește doar cu neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, insistând ca acest statut să fie garantat, pentru Moldova, la nivel internațional.

Curtea Constituțională a fost sesizată de deputații liberali pentru interpretarea art.11. Conform art.11 din Legea Supremă, Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă şi nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Liberalii pledează deschis pentru aderarea Republicii Moldova la NATO. Potrivit autorilor sesizării, „Republica Moldova trebuie sa renunțe la statutul de neutralitate și să adere la NATO, în caz contrar, riscă să-și piardă independența și suveranitatea. Liberalii amintesc, în context, de agresiunea militară din Georgia (2008) și din Ucraina (2014).

Argumente

Autorii solicită în mod expres interpretarea următoarelor subiecte relaționate de art. 11 din Legea Supremă (prin care Republica Moldova își proclamă neutralitatea sa permanentă):
- sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituție, având în vedere că deja la momentul adoptării și intrării în vigoare a Constituției pe teritoriul Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel ab initio lovite de nulitate aceste prevederi?
- având în vedere rațiunile de existență a statului Republica Moldova, este admisă derogarea de la principiul neutralității permanente consfințite în art. 11 din Constituție în cazul în care perpetuarea neutralității ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariția statului?
- dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internațional contravine prevederilor art. 11 din Constituție?

Sociologul român Dan Dungaciu crede că „pe fond, judecătorii Curții ar putea argumenta că, din moment ce erau deja trupe străine pe teritoriul țării în 1994 (când a fost adoptată Constituția), articolul despre neutralitate – care prevede că Republica Moldova nu acceptă trupe străine pe teritoriul ei – ar putea fi declarat neconstituțional”.

Mai aproape de NATO

Deși nu există un consens politic, între cele trei partide pro-europene care vor forma viitoarea coaliție de guvernare de la Chișinău în privința renunțării la neutralitate, autoritățile moldovene au solicitat NATO deschiderea unui „oficiu de legătură” la Chișinău. Evenimentul urmează să aibă loc în 2015. Potrivit ambasadorului Moldovei la NATO, Mihai Gribincea, „solicitarea deschiderii unui oficiu de legătură trebuie privită ca parte a dialogului politic, a dorinţei de a aprofunda acest dialog”. „Urmează să fie negociat un memorandum de înţelegere cu NATO la subiect şi odată memorandumul semnat, oficiul NATO va fi deschis, iar noua guvernare, probabil, va accelera acest proces”. Mihai Gribincea susține că statutul de neutralitate al Moldovei nu trebuie privit ca un obstacol în calea cooperării cu NATO, dând drept exemplu cooperarea Austriei, Elveţiei, Finlandei şi Irlandei cu NATO.

Moldova și SUA într-un glas: Fără militari ruși în Moldova!

Săptămâna trecută, în cadrul reuniuni Consiliului de Miniştri al OSCE, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, a cerut în mod repetat Rusiei să-și retragă forțele militare de pe teritoriul Moldovei, în conformitate cu angajamentele internaţionale. De asemenea, șeful diplomației de la Chișinău a cerut transformarea operaţiunii actuale de menținere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional.

Joi, 4 decembrie, Camera Reprezentanților din Congresul Statelor Unite a aprobat o rezoluție de condamnare a agresiunii politice, economice și militare rusești în Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Încălcarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a celor trei state de către Rusia sunt alte aspecte semnalate și condamnate de SUA. Rezoluția somează Rusia să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Senatul SUA a adoptat o rezoluție similară în luna iulie 2014. În documentul referitor la consolidarea relațiilor cu Republica Moldova și la susținerea integrității teritoriale a acestui stat, Senatul SUA venea cu recomandări la adresa Rusiei, de a înceta susținerea mișcărilor separatiste pe teritoriul Republicii Moldova și de a-și îndeplini angajamentele asumate anterior privind retragerea forțelor militare și munițiilor sale de pe teritoriul Republicii Moldova.

Neutralitatea – o capcană rusească!

Reacția ministrului rus de Externe a venit prin intermediul presei ruse. El a spus că UE este vinovată de nesoluționarea crizei transnistrene „întrucât Chișinăul a oprit, în 2003, semnarea Memorandumului Kozak (care prevedea federalizarea țării) la solicitarea Bruxelles-ului”. Mai mult, el a menționat că „Transnistria are dreptul la activități economice externe”: „În 1997, Transnistria şi Moldova au semnat un memorandum privind dreptul transnistrenilor la activităţi economice externe. Acest memorandum a funcţionat mult timp. Însă acum nu este aplicat. Probabil este vorba de o tentativă de a crea condiţii de strangulare economică, cu scopul de a forţa Transnistria să renunţe la poziţia sa corectă. Aceste acorduri trebuie aplicate”, a insistat Lavrov și a continuat: „este important ca, atunci când părţile ajung la un acord, actorii externi să menţină cu grijă aceste înţelegeri, nu să recurgă la provocări, cum s-a întâmplat în 2003″.

Anterior, șeful diplomației ruse a declarat că „Rusia garantează integritatea teritoriala a Republicii Moldova dacă aceasta menține statutul de neutralitate și acordă un statut special regiunii transnistrene. Dacă, însă, Republica Moldova renunţă la neutralitate, îşi pierde suveranitatea sau este absorbită de o altă ţară, Transnistria își va decide singură viitorul”.