1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Nervozităţi şi incertitudini

Surprinzătoare nu este decizia cît viteza cu care ea a fost adoptată în unanimitate, exclamă BERLINER ZEITUNG comentînd hotărîrea Consiliului de Securitate de a-l deferi pe Ghaddafi Curţii Penale Internaţionale.

default

Soarta dictatorului libian riscă să o împărtăşească şi ex-potentatul tunisian Ben Ali şi chiar ex-preşedintele egiptean Mubarak, căci apuse sunt vremurile cînd, alungaţi de la putere, ex-dictatorii refugiaţi în luxoasele lor vile de pe Coasta de Azur ieşeau în largul mării pe yachturi de lux sau îşi luau zborul în avioane particulare spre a face tîrguieli la Harrod’s. În lume şi-a croit făgaş ideea că noul început în materie de democraţie al unei ţări nu poate fi făcut decît dacă foştii deţinători ai puterii, sunt deferiţi justiţiei, conchide ziarul berlinez.

Faptul că în Consiliul de Securitate ONU sancţionarea regimului lui Ghaddafi şi de către Rusia şi China s-a produs fără ezitări, - ambele state avînd probleme serioase în privinţa respectării drepturilor omului - i se pare surprinzătoare şi cotidianului MANNHEIMER MORGEN .

Azi, totul pare posibil în ţările arabe, în Iran şi chiar în China , se entuziasmează DER STANDARD. Numai că deocamdată potentaţii chinezi au încă nervi de oţel, reprimînd în faşă primele manifestări de contaminare a populaţiei cu virusul revoluţiei arabe - constată WESTDEUTSCHE ZEITUNG. Ziarul se întreabă dacă occidentul a tras ceva învăţăminte de pe urma revoluţiilor din Tunisia, Lybia şi Egipt, dacă este capabil să nu mai închidă de acum înainte ochii, din varii motive şi interese, în faţa despoţiilor, îndrăznind să critice clar şi răspicat şi regimul de la Pekin.

Configuraţia politică a ţărilor riverane la Marea Mediterană se modifică sub ochii noştri, iar Turcia, cu o conducere islamistă moderată, îşi asumă rolul de partener sigur de sine în acest proces al democratizării - relevă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG opinînd că I sraelul, sub influenţa crescîndă a forţelor autohtone naţionalist religioase, nu se va mai putea erija în fortăreaţă împotriva jihadiştilor, trebuind să se obişnuiască cu ideea de a nu mai trece în ochii Europei drept singura democraţie în regiune dar şi cu necesitatea de a elabora noi strategii în relaţiile cu ţările din jur. Nici Europei nu-i va fi uşor să se adapteze la noua configuraţie politică, devreme ce emanciparea acestor state s-a produs nu datorită, ci în pofida parteneriatului european cu dictatorii între timp discreditaţi - ceea ce vecinii mediteraneeni ai bătrînului continent, cu noua lor conştiinţă politică şi civilă nu au uitat , crede ziarul elveţian.

Atitudinea arogantă a europenilor, refuzul de a negocia serios cu Turcia aderarea la Uniunea Europeană, ridică în faţa acesteia din urmă noi probleme în relaţiile ei cu lumea arabă, după declanşarea revoluţiilor crede NÜRNBERGER NACHRICHTEN, insistînd asupra rolului de mediator credibil al Ankarei.

Or, niciodată un înalt oaspete sosit din Ankara în Germania, nu s-a prezentat mai sigur de sine ca premierul Erdogan deunăzi, cînd la Düsseldorf s-a adresat zecilor de mii de conaţionali din aproape cei trei milioane care trăiesc în Republica Federală , notează MÜNCHNER MERKUR, explicînd şi motivele acestui aplomb: Turcia a devenit economic şi politic o vedetă, iar democraţia islamică à la Ankara este un produs de export în lumea arabă.

Totuşi, atrage atenţia ziarul bavarez, nu poate fi ignorat faptul că Erdogan l-a somat pe Mubarak să demisioneze dar nu a protestat în nici un fel faţă de reprimarea sîngeroasă a mişcărilor protestatare de către regimul mullahilor de la Teheran , ceea ce nu constituie o bună recomandare pentru Uniunea Europeană şi, cu atît mai puţin, situaţia lipsită de speranţă a creştinilor din Turcia, or precara respectare a drepturilor omului în această ţară.

Turcia este o democraţie nu însă şi un stat de drept. La aceasta se mai adaugă şi resentimentele pe care majoritatea locuitorilor Turciei le nutresc faţă de Europa , relevă DIE PRESSE.

Nervozitate domneşte nu doar în lumea politică, ci şi pe pieţele materiilor prime şi, în altminteri foarte discreta lume universitară.

În cel dintîi caz rădăcina răului o constituie prea strînsa dependenţă a consumatorilor de furnizorii de ţiţei

din lumea arabă, bîntuită actualmente de nelinişti.

În cel de-al doilea caz, acuzaţiile de plagiat a tezei de doctorat a ministrului federal al apărării, Guttenberg, prejudiciază nu doar buna evoluţie a reformei Bundeswehrului, ci şi bunul renume al castei doctorilor în ştiinţe şi doctoranzilor.

Cancelarului Angela Merkel i s-a trimis o scrisoare, conţinînd peste 20.000 de semnături, în care doctorii şi doctoranzii deplîng bagatelizarea, din raţiuni de calcul politic, a delictului comis de încă cel mai îndrăgit membru al guvernului de la Berlin. Pentru cîtă vreme încă va rămâne popular, nu se ştie. Ziarele germane dar şi presa străină tematizează în continuare, pe bună dreptate, dosarul baronului Karl Theodor zu Guttenberg.Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre Iancu