1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Neputinţă în Bulgaria

După ce, în ultimii doi ani, guvernul bulgar a fost nevoit să demisioneze de două ori, şansele unei schimbări radicale în urma alegerilor parlamentare de duminică sunt mai degrabă reduse.

Bulgarii sunt lideri la câteva discipline deloc îmbucurătoare. Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE şi are cel mai mic produs intern brut. Corupţia este atotstăpânitoare, iar populaţia, potrivit unui studiu Gallup din 2012, este una dintre cele mai nefericite. Rău este că nu există nicio speranţă de mai bine, apreciază economistul Georgi Angelov. "Criza politică durează, deja, de doi ani şi influenţează negativ economia şi investiţiile", spune specialistul.

Criza ruso-ucraineană, inundaţiile, creşterea constantă a deficitului, precum şi destabilizarea sistemului bancar completează un tablou oricum foarte sumbru. Prin urmare, spune Angelov, misiunea noului guvern bulgar este foarte dificilă.

Bulgaria este aproape total dependentă de gazul rusesc. Or, în contextul tensiunilor din Ucraina, mulţi bulgari se tem că vor avea o iarnă rece. Şi multe proteste, în stradă. Sondaje recente relevă că 70 la sută dintre cetăţeni manifestă mai degrabă pesimism faţă de noul guvern de la Sofia, în vreme ce 50 la sută dintre ei admit că nu mai au nicio aşteptare de la clasa politică.

Sceptic este şi economistul Krassen Stancev. "Mă aştept mai degrabă la o înrăutăţire a politicii economice şi fiscale. În campania electorală auzim multe promisiuni populiste".

Mai încrezător în viitor este, în schimb, politologul Georgi Ganev. În opinia lui, deşi termenul de "schimbare", vehiculat în actuala campanie electorală este exagerat, "un guvern stabil, cu priorităţi clar definite, ar putea aduce linişte în mediul de afaceri".

Populism

Care sunt aceste priorităţi post-electorale ale partidelor şi cât de clar definite sunt ele, este greu dacă nu chiar imposibil de aflat. Politologul Daniel Smilov spune că programele politice sunt simple accesorii electorale, neluate în serios de niciun politician şi necitite de niciun alegător. "Pe acest fond, prind rădăcini candidaţii cu discurs naţionalist-populist şi idei fantasmagorice, precum naţionalizarea regiei de distribuţie a energiei sau măsurile imediate de creare a două milioane de locuri de muncă", spune Smilov.

Energie mai ieftină, o mai bună politică fiscală şi servicii medicale accesibile - acestea sunt subiectele preferate ale populiştilor. Unii experţi spun însă că Bulgaria n-ar putea atinge aceste obiective. Preţurile la energie sunt deja cele mai mici din UE, redistribuirea fiscalităţii ar sufoca economia, iar sistemul de sănătate este distrus de corupţie şi lispa de fonduri, din pricina cărora suferă majoritatea pacienţilor săraci.

Juristul Tihomir Bezlov afirmă că nivelul mitei în sistemul public a atins cel mai mare nivel din ultimii 14 ani. Colegul său, Todor Yalamov afirmă la rândul său, că, începând din 2009, nivelul corupţiei în sectorul public pur şi simplu s-a dublat. Structurile oligarhice care conduc ţara ar fi distrus în totalitate încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, crede Yalamov.

Bulgarien South Stream Pipeline

Conducta South Stream, un proiect în impas

Un alt politolog, Evgenii Dainov consideră că flagelul corupţiei reprezintă o chestiune de siguranţă naţională, fiind principalul pericol la adresa statului bulgar. "Singura soluţie este refacerea instituţiilor aflate momentan în mrejele intereselor private. Bulgaria trebuie să decidă dacă vrea să fie o societate oligarhică, după model rusesc, sau să devină o societate europeană", spune Dainov.

Nu doar corupţia mică din sistemul public este o problemă. Cu adevărat importantă este distribuirea miliardelor de euro, bani primiţi de Bulgaria din partea UE, precum şi cele două mari proiecte în domeniul energetic: conducta South Stream şi centrala nucleară de lângă Dunăre. Ambele proiecte au fost afectate de scandaluri de corupţie. Cazurile care au ieşit la lumină nu sunt însă decât vârful aisbergului corupţiei.

Criminalitate

O altă problemă este criminalitatea. După aderarea la UE, în 2007, criminalitatea a înregistrat o uşoară scădere. Todor Yalamov crede că tendinţa este explicabilă prin faptul că grupurile de crimă organizată s-au reorientat către partea de vest a Europei.

Însă pe fondul crizei şi al combaterii eficiente a criminalităţii în statele UE, această tendinţă cunoaşte un fenomen invers, afirmă Yalamov. "Raportat la populaţie, Bulgaria are un număr foarte mare de poliţişti, pe care însă nu-i vezi pe stradă. Aparatul administrativ este umflat peste măsură".

Un sentiment de neputinţă se face din ce în ce mai simţit în campania electorală din Bulgaria. Unele sondaje recente indică o victorie sigură a GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borissov. De asemenea, foarte plauzibilă este apariţia unui guvern de coaliţie, prin cooptarea Blocului Reformator (aşa-numita "dreaptă anticomunistă").

Partidele aflate până acum la guvernare - socialiştii din BSP şi Partidul Minorităţii Turce (DPS) vor fi, cel mai probabil, vor reprezenta, cel mai probabil, opoziţia.