1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Neonazişti şi o economie de cazinou

O catastrofă e întotdeauna mai amplă decât s-a crezut iniţial. Acest trist adevăr priveşte atât terorismul neonazist din Germania, cât şi soarta viitoare a Ciprului, a zonei euro, şi a UE.

Criză bancară în Cipru

Criză bancară în Cipru

Net mai cuprinzător de pildă decât se bănuise vreme îndelungată e cercul de susţinători ai neonaziştilor terorişti care au omorât timp de peste un deceniu, în Germania, imigranţi, fără ca poliţia şi serviciile secrete să-i suspecteze ori să-i poată opri.

Că teroriştii de extremă dreapta au avut mult peste o sută de partizani, adepţi şi susţinători, că toţi aceşti indivizi au alcătuit o veritabilă reţea i-a şocat pe unii observatori. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda dimensiunilor ei apreciabile, această reţea a rămas de la finele anilor 90 şi până de curând nedetectată.

Editorialistul ziarului Mannheimer Morgen relevă, în context, că „reţeaua neonazistă germană şi capacităţile ei conspirative s-au dovedit mult mai periculoase decât s-a crezut."

„Iar aceasta nu e totul”, notează nu fără o bună doză de scepticisim, Südwestpresse din Ulm, care nu crede că interminabilul şir de gafe, erori şi pane ale poliţiei şi serviciilor secrete va lua sfârşit prea curând. În fond, potrivit ziarului din Ulm, toate informaţiile fiabile au sfârşit prin a fi date la iveală pe felii şi pe bucăţi, fiind extrase cu forcepsul, în timp ce serviciile de securitate au eşuat pe toată linia.

În fine, în ţinutul din care proveneau cei trei principali terorişti, Beate Zschäpe, Uwe Böhnhardt şi Uw Mundtlos, un ziar estgerman pune trei din întrebările cheie ale momentului. „Cum de s-au putut sustrage, tustrei, urmăririi atâta amar de vreme, trăind, într-un interval de peste un deceniu, în clandestinitate. Apoi, cine au fost cei care le-au cautat şi selectat teroriştilor victimele? În fine, în ce măsură au beneficiat ucigaşii de susţinerea unor agenţi informatori infiltraţi în rândurile extremei drepte?” - se întreabă Mitteldeutsche Zeitung.

Încă şi mai multă cerneală curge pe tema pachetului de ajutoare convenit de UE şi Nicosia pentru ciprioţii greci. Comunitatea europeană i-a pus în genunchi pe cei din urmă, cred unii comentatori. Alţii salută taxarea oligarhilor ruşi precum şi contracararea sistemului de spălare a banilor murdari şi elogiază, ca atare, pachetul cu ajutoare europene, graţie căruia Ciprul va primi zece miliarde de euro.

În revanşă, insula îşi va sista „economia de cazinou” după cum i-a spus un responsabil francez. Ciprul s-a declarat de acord cu desfiinţarea uneia dintre cele mai mari bănci din insulă şi contopirea resturilor ei cu cea mai mare instituţie monetară cipriotă. În plus, se vor expropria părţi din averile de peste 100.000 de euro aflate în conturile cipriote, proprietarii lor se confruntă cu pierderi majore.

Ediţia online a prestigiosului săptămânal „Der Spiegel” publică un interesant editorial care consideră că, în ciuda aparentului succes al eforturilor de salvare, toată lumea implicată a pierdut. Potrivit publicaţiei germane, riscurile iacestei salvări în ultima clipă sunt multiple şi majore. Astfel, „economiile personale ale cetăţenilor din ţări angrenate într-o criză nu se vor mai putea bizui niciodată pe garanţiile de stat” pentru banii puşi deoparte.

Concomitent, „a sporit clivajul dintre Germania şi alte ţări creditoare, pe de o parte, şi ţările debitoare” din sud, pe de alta. Apoi, nu e clar câtă vreme vor ajunge cele zece miliarde şi când va trebui să se procedeze la expedierea unei noi tranşe de ajutoare pentru ciprioţi. În fine, pare inevitabilă o recesiune grea în Cipru, ţară, al „cărei model economic s-a dus pe apa sâmbetei”, mai scrie Der Spiegel.

Şi ziarul austriac conservator Die Presse e la fel de alarmat. „Ideea de a băga mâna în buzunarul clienţilor unor bănci a distrus credibilitatea managementului de criză al Uniunii Europene,” scrie textual comentatorul ziarului vienez, potrivit căruia s-a făcut în acest domeniu o „politică fatală”. În fine, ziarul economic german Handelsblatt crede că rezistenţa ciprioţilor la planurile de salvare implicând micile economii s-a dovedit cât se poate de corectă. Ziarul scrie: „Moneda euro nu se salva prin neoimperialism”.

Notabilă e şi intervenţia ziarului taz, care evocă o aşa-numită „Reykjavík-Nicosia Connection“. Cotidianul berlinez de stânga semnalează multiple paralele între cele două capitale şi se întreabă dacă modelul salvării Ciprului n-a fost cumva Islanda, ţară insulară din nordul Europei „în care procuratura a pus mai nou sub acuzare 15 bancheri”.