1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Negociatorii

În ultima săptămână, România a fost luată în stăpânire de negociatorii politici. Dar cine sunt ei şi cât de mult contează cuvântul lor?

default

Sfârşitul săptămânii trecute a văzut o abundenţă nemaîntâlnită a negocierilor politice. Totul spre deliciul canalelor de ştiri dar spre potenţarea aversiunii populaţiei faţă de mediul politic românesc. Singura lege în acest obor al ţării spune că „totul este posibil”. Singurul criteriu aplicat este „dăm orice pentru un os de ros”. Unicul scop urmărit este puterea, iar vitele târguite suntem chiar noi, populaţia.

Într-o ţară în care nu există o înţelegere a diferenţei dintre „a face politică” şi „a guverna”, portofoliul Ministerului de Justiţie este folosit ca monedă forte în negocierile dintre partide. Este de înţeles, dat fiind faptul că Miron Mitrea sau Viorel Hrebenciuc, negociatorii cei mai puternici din PSD, au dosare penale întocmite de Departamentul Naţional Anticorupţie.

De cealaltă parte a unei baricade gelatinoase, negociatorii PD-L sunt bântuiţi de o rigiditate de rău augur. În ciuda empatiei de program politic, între liderii PD-L şi liberali nu există chimie. Victimele propriei inflexibilităţi sau ale unor sugestii cu aromă de ordin prezidenţial, Emil Boc sau Vasile Blaga dau impresia unor marionete lipsite de spontaneitate. În faţa vorbelor dulci venite din zona mult blamată a corupţilor social-democraţi, democrat-liberalii nu spun nici da, nici nu. Aşteaptă oare găina portocalie să fie călcată de cocoşul roşu?

Partidul Naţional Liberal este fără urmă de îndoială partidul care a luat crema de pe tortul primului scrutin uninominal. A făcut-o însă ronţăind blatul confuz al redistribuirii pe liste. Având în spate cel mai redus sprijin din partea populaţiei, liberalii au intrat la negocieri cu cel mai puternic aplomb. Aplomb izvorât din puterea economică a şefilor liberali dar şi din nălucirea care le şopteşte că un partid-balama se poate transforma peste noapte într-un partid-clanţă, care să deschidă uşa guvernării.

Negociatorii sunt ei: corupţii, marionetele şi tupeiştii. În spatele lor râde profetic singurul politician din România care se sprijină pe milioane de voturi directe. În ciuda viermuielii din oborul politic, cheia întregului joc stă în vârful unui singur stilou, aflat la Cotroceni. Iar ţara... ei bine, ţara îşi vede de treaba ei. După duminica votului tăcerii în care mai bine de 11 milioane de români au refuzat să participe la actul de guvernare al propriei ţări, populaţia priveşte astăzi cu nepăsare la negociatorii politici. România şi a ei originală democraţie...