1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

NATO vrea o Ucraină stabilă

Integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei trebuie respectate, cer miniștrii Apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, reuniți la Bruxelles.

„Sunt îngrijorat de evenimentele din Crimeea. Îndemn Rusia să nu acționeze în direcția escaladării tensiunilor și să nu genereze neînțelegeri”, a postat, pe contul său de Twitter, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, înaintea reuniunii miniștrilor aliați ai Apărării, reuniți la Bruxelles. Rugămintea adresată Moscovei vine în completarea declarației comune a miniștrilor NATO, care s-au angajat „să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. În ce fel își vor respecta aliații acest angajament nu este foarte clar. Cel mai probabil, promisiunea nu are acoperire în fapte.

Noul ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen, a participat, în premieră, la o reuniune NATO - și a avut parte de o ședință de criză. În opinia șefei Bundeswehr-ului, NATO trebuie să profite de cele două relații speciale pe care le are, cu Ucraina și cu Rusia, pentru a garanta stabilitatea în zonă. „Avem Consiliul NATO-Rusia și Consiliul NATO-Ucraina, sunt două canale de comunicare pe care trebuie să le interconectăm”. Din efortul internațional de a găsi o soluție pentru criza ucraineană nu poate lipsi Rusia, a conchis von der Leyen.

Miniștrii aliați ar urma să discute cu delegația Kievului sosită la Bruxelles pentru a participa la o conferință a țărilor ce se implică cu trupe în misiunea internațională din Afghanistan. De ani buni, militarii ucraineni fac parte din misiuni de intervenție și pacificare alături de țările Alianței Nord-Atlantice. Subiectul conferinței este strategia de retragere a trupelor NATO din Afghanistan, până la finele anului în curs și filosofia unei eventuale misiuni ulterioare. Discuțiile sunt, însă, la fel de sterile, de vreme ce cheia întregii probleme se află la președintele afghan Hamid Karzai. Deși parlamentul de la Kabul a aprobat o colaborare militară internațională, șeful statului amână să o ratifice înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie. Aliații ceruseră, din rațiuni de planificare, un răspuns cel târziu în ianuarie. Între timp, odată depășit acest termen, NATO este dispusă să aștepte până în octombrie, pentru a ști cum organizează misiunea de susținere a armatei afghane. Anders Fogh Rasmussen nu exclude, însă, și o retragere definitivă, în cazul în care Kabulul nu dă undă verde prelungirii colaborării. Anterior, o părere identică fusese exprimată și de președintele american Barack Obama. „E important ca guvernul afghan să ne invite. Trebuie să fim bineveniți”, a comentat, la rândul ei, Ursula von der Leyen.

Deocamdată, strategii militari de la Bruxelles lucrează cu ipoteza existenței unei invitații oficiale. Până în octombrie, planurile alternative sunt păstrate în sertare - dar ele sunt operabile, apreciază oficialii aliați. Teoretic, după 2015, NATO ar urma să fie prezentă în Afghanistan cu 8.000 până la 12.000 de persoane, față de cei 53.000 de militari aflați acum acolo, în misiunea ISAF.