1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Natalia Gherman: "Vom semna Acordul de Asociere cu UE în întregime"

"Dorim să avem același sentiment de securitate de care s-au bucurat vecinii noștri, România, Bulgaria, Ţările Baltice", a declarat Natalia Gherman, ministrul de externe al Republicii Moldova, în interviul DW.

Integrarea europeană a Republicii Moldova a fost subiectul central al întrevederii dintre Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, şi ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, la Berlin (19.05.2014). Într-un interviu în exclusivitate pentru DW, Natalia Gherman a declarat că Republica Moldova va semna integral Acordul de Asociere cu UE, la 27 iunie.

DW: Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a invitat oficial Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu UE, la Bruxelles, pe 27 iunie. Cum va afecta acest acord relaţia comercială a Republicii Moldova cu Rusia? Sau altfel spus, veţi semna acordul integral? Sau există posibilitatea ca Moldova să nu semneze partea economică a Acordului de Asociere de teama unor reacţii ostile din partea Rusiei?

Natalia Gherman: Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE, care include și prevederile zonei de comerț liber între Republica Moldova și UE. Acest acord va face Republica Moldova mult mai atractivă din punct de vedere al practicilor comerciale, al asigurării investițiilor străine în economia moldovenească și prin definiție, implementarea întocmai a acestui acord va trebui să facă Moldova un partener și mai credibil, atât pentru Federația Rusă, cât și pentru ceilalți parteneri comerciali. Noi nu intenționăm să ieșim din prevederile zonei de comerț liber care există în Comunitatea Statelor Independente, CSI, deoarece aceasta este tot o zonă de comerț liber regional, care nu intră în contradicție cu prevederile zonei de comerț liber cu UE. Sigur, dacă ambele sunt negociate în baza politicilor tarifare din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Moldova va semna Acordul de Asociere în întregime. Nouă ni se deschide o piață enormă de 500 milioane de consumatori, care în mod firesc vor spori creșterea economică în Republica Moldova și potențialul nostru de export.

DW: Opoziția de la Chișinău are însă o părere diferită, referitor la semnarea acestui acord cu UE.

Natalia Gherman: Da, opoziția politică, Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova își construiesc strategiile electorale (deoarece suntem în an electoral) pe baza necesității efectuării unui model integraționist de alternativă, ceea ce înseamnă integrarea Moldovei în Uniunea Euro-Asiatică. Acesta este un proiect elaborat și promovat de Fedrația Rusă, care îi susține pe acei actori de pe scena politică moldovenească, ce sprijină acest proiect. Noi suntem un stat democratic, unde pluralismul este respectat și susținut. Deci atunci când vorbim de confruntarea celor două modele integraționiste pentru viitorul țării, trebuie să asigurăm ca această discuție să aibă loc exclusiv într-un cadru legitim, onest și să aibă ca bază fapte și studii. Din păcate, nu este cazul întotdeauna. Uniunea Europeană este prezentată ca un partener care nu va asigura creșterea și dezvoltarea Moldovei. Noi intervenim cu fapte și argumente concrete și demonstrăm că este tocmai invers. Strategia de comunicare în care este angajată guvernarea Republicii Moldova, partidele de coaliție pro-europeană se bazează exclusiv pe dovezi, pe exemple de modernizare și dezvoltare ale țărilor care au aderat la Uniunea Europeană, mai ales țările vecine. Mai există și acel sentiment de solidaritate cu care vine UE în situații de criză. Membrii UE pot conta pe solidaritate, atât pe linie financiară, economică de stabilizare în zona euro și nu în ultmul rând de asigurare a securității și stabilității. Noi tragem concluziile și ne dorim să avem același sentiment de securitate de care s-au bucurat vecinii noștri, România, Bulgaria, țările baltice.

DW: Ați menționat situațiile de criză. În contextul tensiunilor din Ucraina, cu ce provocări se confruntă Republica Moldova, în efortul de apropiere de UE?

Natalia Gherman: În cazul în care situația se va deteriora in Ucraina, noi riscăm să pierdem tranzitul prin teritoriul ucrainean, pentru comerțul cu Federația Rusă, Kazachstan, alte state din Asia Centrală, din Caucaz. Ne dorim să se stabilizeze cât mai repede situația din Ucraina. Mai există și pericolul în domeniul energetic. În condițiile în care Ucraina și Federația Rusă nu se vor înțelege asupra prețurilor la gazele naturale și dacă se va decide asupra unei eventuale întreruperi a livrărilor de gaz, Moldova va fi afectată imediat. Suntem consumatori ai gazelor rusești, dar și o țară de tranzit pentru gazele rusești, de care depind câteva țări din Europa de sud-est. În acest caz ar exista și o alternativă. Am pornit împreună cu Guvernul României construcția unui gazoduct Iași-Ungheni, care va fi dat în exploatare pe 27 august. Astfel ne vom conecta la piața europeană a gazelor naturale și vom avea acces la surse alternative. În cazul în care vom extine proiectul, astfel încât să cuprindă și Chișinăul, apoi și celelalte regiuni ale țării, avem șansa să ne apropiem de aprovizionarea în măsură de 100% pe plan național. Acesta este un proiect de perspectivă, lucrăm foarte activ cu autoritățile române. Partenerii europeni susțin această abordare. În ceea ce privește comerțul, ne-am bucurat de o susținere fără precedent din parte UE.

DW: Cât de important e rolul României acum în evoluțiile politice de la Chișinău?

Natalia Gherman: Foarte important. România este vecinul nostru european. Având în vedere similitudinile nu numai din punctul de vedere al istoriei și moștenirii culturale, dar și semnificația proceselor integraționiste pe teritoriul european, ne bucurăm foarte mult de această susținere necondiționată din partea României, la nivelul autorităților, dar și al societății. Nu există niciun domeniu în care să nu colaborăm pentru binele cetățenilor din ambele state. Vocea României răsună foarte ferm la Bruxelles și în alte capitale europene, unde se abordează probematica Republicii Moldova. Acest rol de avocat al României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova este foarte apreciat.

DW: Cum va trebui să arate, din perspectiva Chişinăului, agenda europeană a Republicii Moldova, după semnarea Acordului de Asociere?

Natalia Gherman: Bineînțeles, ne vom pregăti pentru implementarea prevederilor Acordului de Asociere. Parlamentul Republicii Moldova s-a angajat să ratifice Acordul de Asociere în scurt timp după semnarea documentlui. Implementarea prevederilor acordului va începe la 1 octombrie. În același timp, vom intra în campania electorală, alegerile fiind programate pentru 30 noiembrie. Implementând prevederile acordului și comunicând avantejele acestui acord, zonei de comerț liber, sperăm să convingem cetățenii Republicii Moldova, că aceasta este singura cale de progres și de modernizare a țării. Ceea ce a fost binevenit pentru România, pentru țările baltice, va trebui să se potrivească și Republicii Moldova. Suntem un stat european, nu numai prin poziționarea geografică, ci și prin istorie, moștenire și civilizație. Împărtășim aceleași valori cu celelalte state europene. Asta va fi strategia noastră în campania electorală. Iar ceea ce am reușit să facem împreună, de exemplu Acordul de Asociere, de liber schimb, dar și decizia favorabilă în privința călătoriilor moldovenilor fără vize în UE vor fi argumentele noastre. Eu cred în capacitatea moldovenilor de a face alegerea corectă.

DW: Ce soluţii politice realiste există pentru rezolvarea crizei transnistrene, după ce geografia politică în estul şi sudul Ucrainei s-a modificat atât de rapid?

Natalia Gherman: Din punctul meu de vedere, integrarea europeană și rezultatele obținute în acest proces sunt cele mai eficiente argumente în favoarea reunificării Republicii Moldova. Ultimul exemplu este foarte concludent. Atunci când Republica Moldova a obținut abolirea regimului vizelor pentru spațiul european, a crescut numărul solicitanților pentru pașaportul biometric moldovenesc din partea locuitorilor din regiunea transnistreană. Același lucru se va întâmpla cu implementarea prevederilor zonei de comerț liber cu UE, pentru că ideea este de a spori transparența, de a îmbunătăți climatul de afaceri, de a moderniza țara, de a spori competitivitatea, șansele de export și investițiile străine. Indiferent pe care mal al Nistrului locuiesc oamenii de afaceri, cei care gândesc pragmatic nu pot să nu vadă un element pozitiv în dezvoltarea acestui model. Mie mi se pare că integrarea europeană este cel mai bun răspuns la întrebarea „cum soluționăm criza transnistreană?“. Prin integrarea europeană a Republicii Moldova.