1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Naţionaliştii sârbi şi kosovari nu doresc o soluţie paşnică a conflictului

Conflictele recente de la graniţa dintre Kosovo şi Serbia au arătat că în regiune încă nici nu poate fi vorba de pace. Naţionaliştii de pe ambele părţi ale graniţei nu doresc o soluţie paşnică a conflictelor.

default

Violenţele de la graniţa dintre Kosovo şi Serbia vin într-un moment cât se poate de nepotrivit pentru preşedintele sârb Boris Tadici. Cu doar câteva zile în urmă, Tadici reuşise să facă paşi mari spre demararea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană prin extrădarea lui Goran Hadzic la Haga. Acum, conflictul de la frontiera cu Kosovo umbreşte succesele obţinute recent. Lupta pentru steaguri, ştampile şi simboluri dintre cele două state readuce în conştiinţa opiniei publice europene problema nerezolvată a Kosovo, ţară aflată de 12 ani sub protecţia Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene.

Autorităţile de la Bruxelles cer însă pace între cele două ţări înainte de a accepta candidatura la spaţiul comunitar. Reprezentanţii statelor membre doresc să evite cu orice preţ confruntarea cu un nou caz asemănător Ciprului. Imaginile punctului de frontieră incendiat subminează eforturile preşedintelui Tadici de a prezenta Serbia ca pe un factor de stabilitate în regiune. Asemenea conflicte dăunează atât imaginii preşedintelui în rândul alegătorilor cât şi imaginii Serbiei în Europa. Autorităţile de la Belgrad nu au, ca urmare, niciun interes în a permite o escaladare a conflictului.

De ce apar mereu conflicte?

Violenţele sunt evident susţinute de forţe sârbeşti care ar profita de scindarea Kosovo şi de falşi naţionalişti care încearcă să profite de dezordine în nord pentru a face contrabandă şi a desfăşura alte activităţi criminale. Şi ministrul sârb de Interne a încins spiritele sârbilor când a solicitat public scindarea. Se pare că scindarea Kosovo este un obiectiv strategic al Serbiei pentru a putea exercita presiuni în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, presupunerile privind o posibilă încurajare a violenţelor venită din partea premierul kosovar Hashim Thaci nu pot fi ignorate. Pentru că, spre deosebire de executivul de la Belgrad care este răsplătit pentru dialogul cu Priştina cu promisiuni de aderare, Kosovo profită de dialogul cu Serbia sub egida Uniunii Europene pentru a găsi soluţii practice pentru populaţia din regiune. Totuşi, dacă presupunerile se adeveresc, Thaci se joacă cu focul. Uniunea Europeană aşteaptă de la parteneri politici stabile, lipsite de surprize.

Recentele violenţe de la graniţa dintre Serbia şi Kosovo au arătat cât de fragilă este pacea în regiune şi au dovedit încă o dată că prezenţa comunităţii internaţionale la faţa locului, prin misiunea KFOR, este indispensabilă pentru mulţi ani de acum înainte. În caz contrar, autorităţile locale nu pot garanta securitatea şi ordinea publică. Ambele părţi, atât Serbia cât şi Kosovo ar face bine să se lupte pentru o pace durabilă, fiindcă orice revenire la conflict îndepărtează cele două state de UE.

Autor: Verica Spasovska/ Maria Pascu
Redactor: Medana Weident