1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

N-ai cumva un miliard?

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vrea să scoată Europa "din groapa investiţiilor". Dar nu cu miliarde din bani publici, ci cu fonduri private. Un plan riscant.

Jean-Claude Juncker

Jean-Claude Juncker

Preşedintele Comisiei Europene nu şi-a putut refuza o mică plăcere: lauda de sine. Deja cu trei săptămâni înainte de preluarea mandatului, Comisia Europeană a prezentat un program de investiţii, a precizat Jean-Claude Juncker în faţa finanţiştilor prezenţi la Berlin, punctând astfel neobişnuita viteză de reacţie pentru stilul mai degrabă molcom al funcţionarilor de la Bruxelles. Planul este rezultatul unei pregătiri temeinice pentru care şi-a sacrificat din timpul liber, a recunoscut mai în glumă, mai în serios fostul premier luxemburghez.

Programul de investiţii, menit să impulsioneze Europa, este punctul central al activităţii sale în fruntea Comisiei, fiind de altfel intitulat "planul Juncker". De la începutul crizei financiare, volumul total al investiţiilor din Uniunea Europeană a scăzut cu 470 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un minus de 15 procente. "E nevoie de eforturi comune pentru a ieşi din această groapa a investiţiilor" a spus Juncker la o conferinţă pe această temă desfăşurată la Berlin.

Investitorii privaţi ar putea ajuta

315 miliarde de euro - cu această sumă şi-a propus Comisia să revigoreze conjuctura economică până în 2017. Dar banii nu vor mai proveni exclusiv din contribuţiile publice ale celor 28 de state membre. Doar o mică parte, mai exact 21 de miliarde de euro, va fi plătiă din bugetul comunitar şi din fondurile Băncii Europene de Investiţii. Restul de bani ar urma să fie suportaţi de investitori privaţi.

Este vorba, a explicat Juncker, "de atragerea capitalului privat, capital generos". Sigur că şi Comisia Europeană s-ar bucura dacă ar dispune de sute de miliarde de euro, a mai precizat şeful CE cu trimitere directă la criticii planului său, precum Stânga Europeană. Dar banii lipsesc pur şi simplu. În plus este greşit să creşti volumul datoriilor doar pentru a majora investiţiile.

Coadă la Oficiul pentru Plasarea Forţelor de Muncă din Spania

Coadă la Oficiul pentru Plasarea Forţelor de Muncă din Spania

"Pune-ţi o dorinţă" la Bruxelles

Capitalul de bază al Bruxelles-ului ar putea fi considerat, în sens metaforic, drept flacara care aprinde focul, întreţinut de banii investitorilor privaţi. În privinţa fripturii pregătite pe focul în cauză, statele membre au prezentat nu mai puţin de 2000 de investiţii necesare. Germania vede ca fiind utile, printre altele, construirea de autostrăzi, instalaţii de energie eoliană şi extinderea internetului de mare viteză. La puţin timp după afişarea celor 2000 de proiecte au apărut şi primele critici: infrsatructura nu este potrivită pentru a atrage investitorii privaţi. Multe dintre propuneri nu au nimic de-a face cu impulsionarea economiei europene pe termen lung.

Este mediul de investiţii corespunzător?

O altă teamă se referă la condiţiile cadru: prea multă birocraţie şi prea puţină transparenţă i-ar putea speria pe investitorii cu dare de mână. Juncker a anunţat că va "trece la regim Comisia", în timp ce Angela Merkel a promis că va adapta legislaţia naţională. În rest, Germania sprijină necondiţionat planul Juncker, printre altele şi cu opt miliarde de la Banca Federală de Credit pentru Reconstrucţie (Kreditanstalt für Wiederaufbau) şi cu alte miliarde din bugetul federal. Doar cu investiţii serioase, Europa poate redeveni competitivă. Dacă totul merge bine, Juncker crede că planul lui ar duce la apariţia a 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare.