N-ai bani, n-ai carte

Sistemul german de învăţământ e criticat de mult timp, iar conform ultimelor studii, situaţia nu s-a schimbat prea mult faţă de acum 10 ani. Încă din şcoala primară, rezultatele la învăţătură ale copiilor sunt în Germania strâns legate de provenienţa socială.

„Progresele în ceea ce priveşte egalitatea şanselor se fac cu viteza melcului”, a declarat la Berlin Jörg Dräger, membru în conducerea Bertelsmann. În special performanţele la citit lasă de dorit, copiii proveniţi din familii precare rămânând deseori la nivelul programei şcolare din anul precedent.

Problema e una răspândită şi în comunităţile de imigranţi, ai căror copiii au, conform statisticilor, rezultate mai proaste la învăţătură, cel puţin în primii ani de şcoală.

Diferenţe accentuate

Criticile sunt de fapt îndreptate către stat şi politica regională, care nu reuşesc să găsească soluţii viabile pe termen lung pentru îndreptarea acestei situaţii, dar şi către profesori şi părinţi, care nu se implică destul în motivarea copiilor dezavantajaţi social. O mare parte din imigranţi se înscriu în primul an de şcoală fără cunoştinţe de limbă germană, în timp ce instituţiile de învăţământ duc lipsă de profesori de germană ca limbă străină. Locurile în grădiniţe sunt şi ele limitate.

Pe de altă parte, mai arată studiul Bertelsmann, există prea puţine şcoli cu program prelungit, care ar putea diminua influenţa statutului social asupra rezultatelor la învăţătură. Numărul copiilor care frecventează şcoli cu program prelungit a crescut cu numai 1,2 % faţă de anul 2010, ajungând astfel la 28,1 %. Dräger a mai precizat că dacă extinderea acestor şcoli nu se face rapid, va dura mai mult de 50 de ani, până când toţi copiii ar avea acces la educaţie cu program prelungit.

Rezultatele prezentate la Berlin confirmă un alt studiu, publicat la începutul anului de Fundaţia Vodafone, în care profesorii germani înşişi admiteau în măsură de 96% că performanţele elevilor la şcoală sunt dependente de provenienţa socială. Mai mult decât atât, peste jumătate din cei intervievaţi erau convinşi că diferenţele la învăţătură între copii din pături sociale diferite s-au accentuat, în ultimii ani.