Născuţi şi crescuţi într-o singură ţară

"În cercul nostru nu prea se vorbeşte despre reunificare chiar dacă ziarele scriu pe tema asta."

"Şi eu sunt de părere că tinerii nu prea discută despre căderea Zidului. Noi cunoaştem Germania ca pe o singură ţară, aşa am crescut."

Tânăra generaţie din estul ţării învaţă după aceeaşi programă şcolară şi urmăreşte aceleaşi emisiuni de televiziune ca cea din vest. Poate că de reunificare nu o leagă mare lucru, dar vede că crescut într-o Germanie uşor diferită:

"Aici, în Frankfurt pe Oder, încă se mai observă diferenţa dintre est şi vest. În oraşele din vest, calitatea vieţii e mult mai bună, există magazine mai frumoase, restaurante, străzile sunt mai îngrijite. Mi se pare stupid că în 20 de ani estul n-a reuşit să se ridice la înălţimea regiuinii de vest a ţării", spune Käthe Hahn.

Tânăra în vârstă de 18 ani, care peste un an va susţine examenul de Bacalaureat, spune că îşi iubeşte oraşul. Cu toate acestea, după obţinerea diplomei, vrea să se mute în vest. Şi nu este singura care gândeşte astfel.

În 1990, Frankfurt pe Oder avea o populaţie de 88.000 de locuitori. În ultimele două decenii au părăsit urbea aproape 30.000 de oameni. Rata şomajului în noile landuri federale este aproape dublă faţă de cea din vest.

Conform unui nou studiu privind perspectivele de viitor ale tinerei generaţii, cele mai multe prognoze pesimiste au venit din partea est-germanilor. "La aşa un nivel al şomajului, nici nu-i de mirare!" - afirmă Thomas Gensicke, unul dintre autorii studiului. Cât despre visele de viitor şi preocupările tinerilor din vechile şi noile landuri, acestea nu se deosebesc.

20% dintre germani nu au trăit evenimentul istoric de-acum două decenii pentru că sunt născuţi după 1990.

Un grup omogen

"Nu cred că se mai gândeşte cineva la Zidul Berlinului. Eu aşa am crescut."

"Reunificarea a avut loc acum 20 de ani. Cred că, în ziua de azi, nu mai face nimeni diferenţa." - sunt de părere câţiva elevi din Köln.

La rândul său, Thomas Gensicke spune că tinerii din est şi vest au devenit un grup omogen. Singura deosebire este că, financiar, celor din vechile landuri federale le merge mai bine ca celorlalţi.

Deocamdată, pentru Matteo Brossette totul se concentrează în jurul muzicii. Politica îl interesează, dar nu face parte din nicio formaţiune. Recent, la un concert în Leipzig, şi-a dat seama că tinerii din noile landuri pun mult accent pe politică:

"Mulţi purtau tricouri cu sloganuri ca şi altele. La noi aşa ceva ar fi însemnat o demonstraţie. Cred că, de fapt, mai degrabă cei de acolo ţin să le poarte mai mult în public", spune Matteo.

O experienţă simliară a avut şi Josephine. Tânăra povesteşte că, pe insula Usedom, toţi locuitorii unui sătuc erau adepţi ai grupării de extremă dreaptă şi că nu se sfiau să-şi arate convingerile politice.

În noile landuri federale, mişcarea de extremă dreaptă are puţini adepţi. Cu toate acestea, susţin experţii, în est poate fi observată o nouă tendinţă: tinerii din fosta RDG critică mai mult sistemul politic, social şi economic al ţării decât cei din vest.

Autori: Birgit Görtz, Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident