1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Muzeul Baden – un spaţiu unic de expunere pentru "arta degenerată"

Muzeul a devenit un centru unic în lume pentru ceea ce naziştii calificaseră drept „artă degenerată”, artă care a fost interzisă, autorii săi fiind persecutaţi, alungaţi, închişi în lagărele de concentrare.

default

Muzeul Baden din Solingen

Expoziţiei de grafică şi pictură, deschisă în 2004, i s-a alăturat – începând cu această lună – o a doua dedicată poeţilor oprimaţi. „Prigoana” şi „exilul” constituie tema altor tei expoziţii temporare găzduite de acelaşi muzeu german.

Iad şi rai

„Iad şi rai, între 1918 şi 1989” se intitulează expoziţia dedicată poeţilor persecutaţi, în mare parte în timpul nazismului, deschisă la 75 de ani de la arderea publică a cărţilor în primăvara anului 1933 în Germania lui Hitler. Exponatele fac parte din colecţia jurnalistului Jürgen Serke, care a publicat o carte pe această temă în anii ‚70 cu titlul „Die verbrannten Dichter – „Poeţii mistuiţi de flăcări”, cu aluzie la acea nefastă zi a anului1933. Volumul avea să devină o lucrare de referinţă pentru, aşa cum scria cotidianul berlinez „Die Welt”, „memoria colectivă literară a Germaniei postbelice”.

Gemälde von Georg Netzband im Museum Baden Solingen

"Învingătorul" (Moartea în uniformă de general), pictură de Georg Netzbad

Muzeul Baden - un centru unic în lume

Dr. Rolf Jessewitsch, directorul muzeului Baden din Solingen îşi aminteşte cum au fost puse bazele acestui centru unic în lume pentru arta „contestată” sau „degenerată” cum fusese ea calificată de nazişti: „Muzeul a fost deschis în 1996 şi, dorind să organizez o expoziţie consacrată unui pictor din Solingen, am aflat de colecţia de tablouri a lui Gerhard Schneider, care cuprinde numeroase lucrări, ce nu mai pot fi văzute în muzeele germane. Acestea căzuseră victimă cenzurii naziste iar după război n-au mai fost prezentate publicului.”

Radierung von Gerd Böhme im Museum Baden Solingen

Gravură a artistului Gerd Böhme, cenzurată de nazişti

Ochiul vigilent al cenzurii

Un exemplu grăitor e seria de gravuri semnate de Gerd Böhme, fiecare dintre lucrări fiind marcate cu un creionul roşu al cenzurii, cu menţiunea „entartet”, „degenerat”. Termenul s-a impus prin expoziţia organizată de nazişti în 1937 la München, când au fost expuse doar lucrări asemenea lucrări contestate. Contestate datorită formei - nu se doreau tendinţe expresioniste în artă, datorită conţinutului - în cazul în care erau critice la adresa regimului şi datorită provenienţei sau convingerilor artistului.

Foto von Rose Ausländer im Museum Baden Solingen

Celebra poată din Cernăuţi, Rose Ausländer. Fotografie realizată de Stefan Moses

Poeţii persecutaţi

La parter a fost creat un spaţiu special consacrat unor mari poeţi de limbă germană, între care şi citez „celor trei din Cernăuţi”. E vorba de Paul Celan, Rose Ausländer şi Selma Meerbaum-Eisinger. În spatele vitrinelor de sticlă au fost expuse nu doar cărţi ale celebrilor poeţi bucovineni ci şi manuscrise, scrisori, fotografii. Printre aceste rare documente se află şi un volum de poezii al lui Paul Celan cu o dedicaţia care sună cam aşa: „Rosei Ausländer, căreia am putut să-i arăt primele mele poezii, în amintirea prietenilor dispăruţi şi a patriei îndepărtate. Paris 1957.”

Expoziţia temporară de fotografie

Vitrinele sunt aranjate tematic, informându-l pe vizitator nu doar asupra vieţii şi creaţiei fiecărui scriitor în parte ci şi asupra legăturilor existente între unii dintre aceştia. În plus, pentru că am vorbit de poeta din Cernăuţi, decedată în 1988 la Düsseldorf, Rose Ausländer figurează şi în expoziţia – temporară – de fotografie pe care o găzduieşte muzeul Baden. În acelaşi spaţiu sunt expuse fotografii ale unor figuri emblematice ale rezistenţei şi exilului – între care Haclav Havel, Milan Kundera şi Paul Goma, realizate de fotografi renunţi germani.

Fotos von Paul Goma im Museum Baden Solingen

Dizidentul Paul Goma în exilul său parizian. Fotografie realizată de Wilfried Bauer

Ecouri pozitive

Care e reacţia publicului, confruntat cu aceste opere şi cu destinul tragic al artiştilor?

„Publicul, ne explică directorul muzeului Dr. Rolf Jessewitsch, este uimit. Uimit că nu a ştiut de existenţa acestor lucrări. Automat publicul se confruntă nu doar cu opera ci şi cu destinul artiştilor şi e ceea ce intenţionăm, anume să-i readucem pe artişti în conştiinţa oamenilor.”