1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Muntenegru "a ajuns în occident" prin NATO

Fosta republică iugoslavă Muntenegru va adera la NATO la începutul lui iunie, în ciuda tradiționalelor relații strânse cu Rusia. Cum reacționează Moscova?

Muntenegru se pregătește să devină membru NATO la începutul lunii iunie, după o bătălie politică îndelungată dintre tabăra pro-NATO și adversarii alianței, exacerbată prin presiunile politice din străinătate.  

Nici măcar ultima etapă simbolică nu a fost ușoară pentru premierul muntenegrin Dusko Markovic, care a participat la summitul NATO de săptămâna trecută: A fost dat la o parte de președintele SUA Donald Trump, care și-a făcut loc pentru a ajunge în fruntea grupului de lideri internaționali. Imaginile acestea au fost postate de nenumărate ori în rețelele de socializare. 

Episodul nu a trecut neobservat nici la Moscova. Deputatul Alexei Pușcov a comentat pe Twitter că gestul lui Trump nu a fost prea politicos, dar că șeful Casei Albe i-a arătat lui Markovic "unde e locul" Muntenegrului în alianța NATO.  

Muntenegru are o populație de doar 625.000 de locuitori și a făcut parte, după destrămarea RSF Iugoslavia, din Republica Federală Iugoslavia (alături de Serbia), care a devenit ținta atacurilor NATO în 1999 în urma sângerosului conflict din Kosovo. În 2006, Muntenegru a devenit un stat independent, dar legăturile tradiționale cu Serbia și Rusia au rămas în continuare importante. În timp ce coaliția de guvernare are o atitudine fermă pro-NATO, opinia publică e divizată în privința unei integrări în alianță, iar unele sondaje au indicat chiar că tabăra adversarilor NATO e ceva mai mare. 

Influența Rusiei

Diverși politicieni ruși s-au arătat dezamăgiți că Muntenegru e de partea Statelor Unite: În aprilie, parlamentul de la Moscova a criticat deschis proiectul de integrare NATO al statului balcanic, declarând că "actualii conducători muntenegrini și sponsorii lor occidentali nu au reușit să urmeze vocea rațiunii și a conștiinței".

Parlamentarii ruși au vorbit despre niște prezumtive "forțe externe" care încearcă să saboteze "tradiția prieteniei muntenegrinilor cu sârbii și rușii". Această declarație de la Moscova a ținut să reamintească și de "episoadele rușinoase ale bombardamentului ilegal" al teritoriului muntenegrin în timpul intervenției NATO din 1999. 

În ciuda acestor declarații, Kremlinul nu e dispus să investească resurse semnificative pentru a ține Muntenegrul în afara influenței Statelor Unite, consideră Maxim Samorukov, director adjunct al institutului Carnegie Center din Moscova.

"Muntenegru e departe de granițele Rusiei, o țară înconjurată deja de state care sunt membre NATO - iar situația generală nu se prea schimbă pentru Rusia, indiferent dacă Muntenegru intră în NATO sau nu", a declarat expertul într-un interviu cu DW.

Armata muntenegrină e compusă din doar 2.000 de soldați. Poziția strategică pe coastă Mării Adriatice ar putea fi însă importantă pentru Rusia, din moment ce Moscova e mereu în căutarea unor porturi în regiunea Mediterană. Cu toate acestea, conducerea de la Moscova se concentrează asupra regiunilor mai apropiate cum ar fi Asia Centrală, Crimea și Caucazul, explică Samorukov.

"Există un fel de impact emoțional, dar oficialii ruși interpretează acest pas al Muntenegrului ca rezultat al deciziei unor elite pro-occidentale, în timp ce majoritatea populației are, în continuare, o atitudine pro-rusă", conchide Samorukov, adăugând că Rusia a reacționat în mod similar când Bulgaria și Slovacia au intrat în NATO.

Proteste împotriva integrării țării în NATO

Proteste împotriva integrării țării în NATO

Samorukov: Muntenegrinii sunt prea relaxați

Această teorie a indiferenței din partea Moscovei nu convinge însă autoritățile muntenegrine. În octombrie 2016, poliția muntenegrină a arestat un grup de cetățeni sârbi, acuzați că ar fi pus la cale un puci pentru a împiedica aderarea țării la NATO. Din acest grup făcea parte și un fost general al forțelor speciale sârbe. Guvernul de la Podgorița consideră că doi agenți secreți ruși au fost implicați în tentativa de puci, cu posibila susținere a autorităților ruse. Moscova a negat orice implicare.

E evident că Rusia nu dorește să coopereze în investigarea acestor probleme, a subliniat politologul muntenegrin Ljubo Filipovic: "Procurorul special muntenegrin nu a primit niciun răspuns când a solicitat să călătorească la Moscova pentru a-i interoga pe cei doi cetățeni ruși" - deși se știe că cei doi au o legătură cu serviciile secrete militare.

Samorukov de la Carnegie Center din Moscova consideră că muntenegrinii sunt "prea relaxați" după o tentativă atât de serioasă de puci: Autoritățile nu au închis granițele și nici nu au început să-i controleze pe cetățenii ruși care intră în țară fără viză. În același timp, tentativa de puci a eșuat într-un mod mai degrabă stângaci, motiv pentru care Samorukov crede că "e greu să presupunem că Rusia a fost implicată în mod serios în organizarea acestuia."

E însă posibil ca niște membri ai serviciilor rusești să fi acționat pe cont propriu: Poate pentru că au vrut să-și etaleze talentele, să avanseze în ierarhie sau să atragă atenția, presupunând că există un plan coordonat, a explicat Samorukov.

Muntenegru a traversat Rubiconul

Integrarea în NATO îi va permite micii țări din Balcani să combată astfel de presiuni, a spus Zlatko Vujovic, director al Centrului Muntenegrin pentru Monitorizare și Cercetare, CeMI, adăugând că Serbia și-a menținut timp de multă vreme o rețea de influențare a politicii, a mass-mediei și a organizațiilor non-guvernamentale din Muntenegru. 

După intrarea în NATO, "influența Serbiei va scădea în mod dramatic și va deveni tot mai slabă și pe viitor - cu excepția situației în care și Belgradul și-ar schimba politica externă și ar urma un curs al integrării în NATO", a explicat Vujovic. "Dar acest scenariu e foarte improbabil la momentul de față."

Cu toate acestea, Vujovic se așteaptă ca Rusia să încerce în continuare să influențeze Muntenegrul, înlocuind oarecum Serbia prin folosirea structurilor politice care erau înainte sub autoritatea Belgradului. Dar și această influență va fi mai redusă decât era înainte datorită schimbului de informații din interiorul NATO, a adăugat Vujovic.      

În timp ce țara sa e în continuare divizată în legătură cu integrarea în NATO, aderarea oficială la Alianța Nord-Atlantică e un moment crucial în istoria muntenegrină, e de părere Vujovic: "În ciuda acestor sentimente ambivalente, putem spune că țara noastră a traversat Rubiconul și a luat o decizie în dilema dintre est și vest. Putem spune că a ajuns în occident, chiar dacă va dura încă multă vreme până la consolidarea orientării pro-occidentale."

Autor: Darko Janjevic (das)

Vă mai recomandăm