1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Multitudinea văzută ca o şansă – Imigraţia a transformat deja societatea germană

Marieluise Beck, membră a partidului ecologist şi responsabilă de reglementarea imigraţiei în Germania, afirmă că acest fenomen nu este deloc îngrijorătoar, căci se află în continuă scădere. Prilej de uşurare pentru cetăţenii alarmaţi de ştirile despre atentatele teroriste din străinătate sau despre incitatorii la violenţă precum şi de existenţa aşa-numitelor „societăţi paralele” în ţara lor.

Germani şi turci în cartierul Kreuzberg din Berlin

Germani şi turci în cartierul Kreuzberg din Berlin

Germania devine tot mai deschisă, mai variată şi astfel mai bogată. Dintre copiii născuţi în 2003, fiecare al patrulea copil are un părinte străin, 15% din căsniciile încheiate în Germania sunt mixte, iar aceasta la un procentaj de străini de încă doar 9%. Dacă există un segment de populaţie, care oferă Germaniei îmbătrânite impulsuri proaspete, este vorba, în medie, de tinerii străini.

Impasibili la certurile politice legate de multiculturalitate sau de cultura orientativă germană, vin în Germania tot mai mulţi copiii pe lume, care au un bunic în Turcia şi ale căror prime cuvinte nu sunt în limba germană. Dacă totul merge bine, ei sunt cei care, într-o bună zi, vor munci pentru pensiile germanilor. Există însă şi riscul, ca tinerii străini să devină ei înşişi clienţi ai sistemului social şi astfel o povară pentru societatea germană. Exact în acest punct au început discuţii în spiritul unei noi şi entuziaste politici imigraţioniste: importantă este ameliorarea standardului de viaţă al tinerilor din familiile imigrate, pentru ca ei să devină productivi şi nu susceptibili de sistenţă socială, în cadrul unei societăţi compusă într-un procentaj tot mai mare din bătrâni.

Carenţele de până acum sunt grave şi devin vizibile în în primul rând în şcoli. La Berlin au terminat 26% din elevi şcoala fără diplomă de absolvire, 29% şi-au întrerupt şcoala profesională, iar şomajul în rândul străinilor se află mult peste medie. Cauza principală a fost diagnosticată ca nestăpânirea limbii germane. În cartierul berlinez Neukölln s-a format o întreagă infrastructură care face posibil traiul de zi cu zi pentru turci şi arabi, fără ca aceştia să cunoască nici un singur cuvânt în germană. Toţi experţii în acest domeniu au căzut de acord, că soluţia este învăţarea limbii de stat deja de la vârsta preşcolară. Dar dacă un loc la grădiniţă costă 150 de Euro, părinţii turci îşi încredinţează copiii mai degrabă bunicii - care nu vorbeşte germana. Atunci cum să se organizeze învăţarea limbii germane pentru tinerii străini, cum să se controleze şi, la nevoie, să se sancţioneze refuzul de a o învăţa?

Care este însă situaţia proaspeţilor imigranţi în Germania? De la începutul anului s-a aprobat o nouă lege a imigraţiei, care conţine noi reglementări şi în ceea ce-i priveşte pe azilanţi. Persoanele care reprezintă un potenţial pericol terorist pot fi expulzate rapid. În schimb, absolvenţii de studii superioare, personalul calificat precum şi întreprinzătorii particulari, pot imigra cu uşurinţă. De asemenea, se acceptă refugiul din oricare motive de persecuţie, ceea ce reprezintă un important pas înainte.

Dar nu numai Germania se confruntă cu problema refugiaţilor. În timp ce noile ţări membre ale UE, ca Slovacia, Cehia sau Ungaria, servesc adesea doar ca popas temporar al azilanţilor în drumul lor către Occident, în Polonia se înregistrează tot mai multe cereri de azil. Majoritatea refugiaţilor provin din Cecenia, dar şi din Pakistan, Afganistan şi Sri lanka. Ani de zile problema refugiaţilor nu a figurat pe ordinea de zi a politicienilor polonezi, iar acum, ţara se vede, dintr-o dată, confruntată cu o serie de probleme specifice.

Şi Spania se luptă cu valul de imigranţi, în jur de 800 000 de africani care lucrează ilegal. Pentru a preîntâmpina extinderea muncii la negru, noul guvern socialist a adaptat legea imigraţiei în favoarea refugiaţilor. Aceştia vor avea, începând din februarie, un răstimp de 3 luni, în care îşi vor putea legaliza situaţia. Cu două condiţii însă: de a fi trăit de cel puţin jumătate de an în Spania şi de a dispune de un contract de lucru. Între 50-80% din numărul celor care muncesc ilegal ar putea profita de pe urma acestei noi reglementări.

  • Data 21.01.2005
  • Autoare/Autor Bernd Gräßler/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZD
  • Data 21.01.2005
  • Autoare/Autor Bernd Gräßler/AMT
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ZD