1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Multiplele faţete ale corupţiei

Organizaţia nonguvernamentală Transparency International publică în fiecare an un raport privind corupţia la nivel internaţional.

Cum se face că anumite ţări par a nu fi confruntate deloc cu corupţia?

Cum se face că anumite ţări par a nu fi confruntate deloc cu corupţia?

O scurtă ştire a agenţiilor de presă care nu atrage atenţia în mod deosebit: Danemarca se află din nou, alături de Noua Zeelandă şi Sigapore, pe primul loc al listei alcătuită anual de Transparency International referitor la gradul de corupţie.

Celui care caută să înţeleagă de ce mai ales statele din nordul Europei par a nu fi confruntate cu corupţia, i se dă de înţeles că în această regiune oamenii respectă valorile tradiţionale scandinave, impuse în parte şi de etica creştinismului protestant. Aparent, corupţia se loveşte în nordul Europei şi de principiul publicării documentelor oficiale. Presa, dar şi cetăţenii, au dreptul să vadă, la cerere, orice document înaintat unui institut de stat, chiar dacă este vorba de declaraţia de venit a vecinului.

În plus, evaziunea fiscală este urmărită de justiţie cu duritate şi condamnată de societatea civilă. Locuitorii ţărilor scandinave se plâng de impozitele mari, însă, în final, fiecare îşi plăteşte taxele, mai ales pentru că există încredere în mânuirea corectă a banilor publici de către instituţiile statului.

Această combinaţie între încredere şi control este motivul pentru care în nordul Europei nu apar cazuri spectaculoase de corupţie decât foarte rar. Ceea ce nu înseamnă că societatea civilă scandinavă nu mai reacţionează sensibil la cazurile de corupţie. Opinia publică din nordul Europei s-a aratătat indignată de croaziera de nuntă a prinzesei Victoria donată de o mare firmă şi faţă de călătoria sponsorizată de concernul petrolier Shell unui politician răspunzător cu protecţia mediului.

Aşadar nici statele scandinave nu sunt lipsite de corupţie, aceasta are aici doar o altă faţă. Cauzele sunt multiple. În primul rând trebuie ţinut cont că doar un număr mic de firme au o importanţă capitală pentru economie. În Finlanda, de pildă, niciun politician sau partid nu ar lua o decizie care ar dăuna producătorului de telefoane mobile Nokia.

Iar în societăţie mici, precum cele din nordul Europei, se acţionează adeseori după principiul: o mână o spală pe alta. Să luăm exemplul Islandei, care în anii 2005 şi 2006 se afla pe primele locuri în raportul anual privind corupţia al Transparency International. Politicienii de vârf islandezi şi managerii marilor firme constituiau un cerc închis, împărţind între ei ani în şir toate privilegiile posturilor bine cotate din politică şi economie. Atât supravegherea clasei politice de către societatea civilă cât şi controlul întreprinderilor de către instituţiile de stat au fost practic inexistente. Ceea ce în final a dus la colapsul băncilor islandeze.

În concluzie: corupţia are multe faţete şi nu toate pot fi măsurate obiectiv de instrumentele pe care le are la dispoziţie organizaţia nonguvernamentală Transparency International.

Autori: Albrecht Breitschuh/ Maria Pascu
Redactor: Medana Weident