1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

"Multi-kulti" a eşuat - iar integrarea respiră greoi

Meciul Germaniei cu multiculturalitatea, câştigat pe terenul naţionalei de fotbal, nu se îndreaptă spre acelaşi succes şi în tribune.

default

"Iluzia multiculturalităţii s-a spulberat", admite ministrul federal de Interne Hans-Peter Friedrich, într-un interviu acordat ziarului german Bild, acelaşi care, joi, publica extrase dintr-un studiu ce relevă că un sfert dintre musulmanii rezidenţi în Germania cu vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani "refuză categoric valorile occidentale şi nu manifestă tendinţe integraţioniste". Procentul de 24% este surprinzător de mare, acceptă ministrul Friedrich.

Cauzele radicalizării tinerilor musulmani ţin în special de o religiozitate tradiţională - cu iz uşor autoritarist - accentuată în contextul instalării familiilor într-o altă cultură (greu compatibilă cu principiile teologice aduse de acasă) şi impresia unei discriminări de grup practicată în Germania. Concluziile sunt rezultatul unui studiu la care au participat 700 de subiecţi (musulmani născuţi în Germania sau imigraţi) şi în cadrul căruia au fost analizate 692 de ştiri şi articole de televiziune.

În opinia ministrului Friedrich, printre musulmanii tineri există senzaţia că se află sub permanentă supraveghere şi suspiciune; este o problemă cu care ar trebui să se ocupe întregul spaţiu public. "Personal, nu cred că aceste fenomene există - dar dacă ei o resimt, ar trebui să ne îngrijim să schimbăm situaţia", a comentat ministrul federal.

Dacă ideea unei societăţi multiculturale, promovată intens în primii ani ai mileniului de guvernarea social-democrat-ecologistă, a eşuat, în schimb integrarea pare, în principiu, să dea roade, în ciuda acelui procent de neadaptaţi, crede Friedrich, sugerând că nu rezultatele parţiale ar trebui să fie definitorii pentru studiu ci ansamblul acestuia. Dincolo de faptul că musulmanii care trăiesc în Germania se opun categoric terorismului, un alt aspect pe care ministrul preferă să îl scoată în evidenţă este că nu se poate vorbi despre musulmani ca despre o categorie unitară, fiind, de fapt, vorba despre grupuri cu multe faţete. Germania pune preţ pe originile şi identitatea culturală a imigranţilor dar, a avertizat Hans-Peter Friedrich, importul atitudinilor autoritare sau antidemocratice şi a fanatismului religios nu sunt acceptate.

"Astfel de studii nu fac decât titluri în presă dar nu au valoare ştiinţifică", a comentat responsabilul pentru politici de integrare din cadrul partidului liberal FDP (membru al coaliţiei de guvernământ), Serkan Tören, acesta contestând eficienţa tentativelor de măsurare a religiozităţii şi rezultatele care spun că o creştere a religiozităţii accentuează şi predispoziţia la violenţă.

Betül Durmaz, profesoară de origine turcă, crede că există soluţii pentru problemele pe care le întâmpină procesul de integrare şi dă ca exemplu şcolile de tip ghetou în care există clase frecventate cvasi-exclusiv de elevi cu ceea ce se numeşte, în limba germană, "antecedente migraţioniste"; astfel de clase, crede profesoara, ar trebui desfiinţate.

Conform Biroului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi, patru milioane de persoane se declară, în Republica Federală, credincioşi musulmani. Jumătate dintre aceştia au cetăţenie germană.

Autor: Sabine Ripperger / cş
Redactor: Robert Schwartz