1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Multe probleme, puţine critici

Conflictul din estul Ucrainei, lipsa de rezultate în combaterea corupţiei, precum şi situaţia economică foarte precară a ţării îngrijorează Europa. Însă UE evită să critice regimul de la Kiev.

default

Petro Poroşenko şi Jean-Claude Juncker

O veste bună a venit de la Kiev chiar înainte de întâlnirea de la Bruxelles. Ministrul de Finanţe, Natalia Yaresko, a anunţat că instituţiile creditoare au acceptat reducerea datoriei Ucrainei cu 20%. "Acest lucru mă bucură foarte mult", a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cadrul conferinţei de presă alături de preşedintele ucrainean.

Prin urmare, Ucraina primeşte undă verde pentru contractarea de noi credite de la FMI, astfel încât să evite falimentul. Procesul de ajustare a datoriei urmează să se încheie până la sfârşitul lunii octombrie. Acest fapt nu poate însă ascunde situaţia dramatică a economiei ucrainene, care numai anul acesta va consemna o scădere cu 9 la sută, aproape dublu faţă de ceea ce prognozase FMI.

La toate acestea se adaugă şi un pachet de reforme economice care afectează direct şi foarte dur populaţia. Inflaţia a atins nivelul de 55 la sută, preţurile alimentelor aproape că s-au dublat, iar gazul, până nu demult subvenţionat, s-a scumpit de mai multe ori. În tot acest timp, nu puţine voci internaţionale au continuat să critice faptul că Ucraina continuă să fie contolată de oligarhi.

Fără vize din 2016

În faţa presei, nici Juncker, nici Poroşenko n-au scos un cuvânt despre problemele pe care Ucraina le are în procesul de reforme. Preşedintele Comisiei Europene s-a mărginit la a sublinia cât de importantă este "prietenia" cu preşedintele ucrainean şi a promis că, datorită "progreselor enorme făcute pe drumul reformelor", cu siguranţă cetăţenii ucraineni ar putea scăpa de vizele de călătorie în UE încă din 2016.

La rândul său, "cel mai bun prieten" de la Kiev a reamintit că Ucraina se află în plin proces de revizuire a constituţiei, care urmează să se încheie în scurtă vreme. Reforma constituţională prevede, printre altele, descentralizarea ţării şi mai multe drepturi de autodeterminare pentru regiuni.

În context, Poroşenko a explicat şi de ce, până acum, nu a permis organizarea de alegeri regionale în estul Ucrainei. Un atare scrutin ar urma să aibă loc la sfârşitul lunii octombrie, odată cu alegerile organizate în celelalte regiuni ale ţării, însă doar dacă pot fi garantate siguranţa şi respectarea regulilor democratice. În plus, a ţinut să precizeze Poroşenko, Ucraina face tot ce este cu putinţă pentru respectarea Acordului de la Minsk. Liderul de la Kiev a arătat că vinovată de nerespectarea acordului de încetare a focului este Rusia. Poroşenko a declarat că noul acord de încetare a focului, care ar urma să fie valabil de la 1 septembrie, poate intra în vigoare imediat.

Presiuni europene

Una din problemele majore ale Ucrainei continuă să fie controlul exercitat de oligarhi în anumite sectoare economice esenţiale. În domeniul energetic, lipsa de transparenţă este aproape totală, afirmă politicienii ecologişti, care solicită o implicare mai viguroasă a UE în Ucraina. În opinia acestora, deşi abordarea timidă a lui Juncker poate fi înţeleasă până la un anumit punct, pentru cetăţenii ucraineni ar fi mult mai bine dacă problemele se discută deschis şi serios.

De altfel, Petro Poroşenko însuşi nu s-a despărţit de trustul său mediatic. "Prin critica noastră trebuie să îi sprijinim pe toţi aceia care vor să schimbe ţara", spune Rebecca Harms, politician ecologist din Germania. În privinţa Acordului de la Minsk, Harms spune că, "dacă Putin nu va fi convins să îşi retragă soldaţii din Donbass, acordul nu poate rezista". Harms crede de asemenea că una din carenţele majore ale acordului a fost, de la bun început, lipsa unei misiuni robuste de monitorizare, pe care OSCE nu şi-o poate permite. În concluzie, spune politicianul german, "există progrese, dar ele sunt insuficiente".